Codul haosului fiscal

Aplicarea Codului fiscal de la 1 ianuarie 2004 a bulversat activitatea farmaciilor, librăriilor, notariatelor, judecătoriilor şi direcţiilor de impozite şi taxe locale * Haosul este generat de lipsa normelor de aplicare a noului Cod fiscal

Codul fiscal (Legea 571/2003) a fost adoptat în regim de urgenţă de Parlament în luna decembrie a anului trecut. Anunţat cu surle şi trâmbiţe ca o Constituţie financiară sau o Biblie a impozitelor şi taxelor, noul Cod fiscal a aruncat în aer activitatea mai multor categorii profesionale din România. Încă nu mijiseră primele ore ale dimineţii de 5 ianuarie când desfăşurarea activităţii tuturor depozitelor farmaceutice şi farmaciilor din ţară a fost paralizată de introducerea cotei reduse de TVA la medicamente ((de la 19 la sută la 9 la sută). Numai că aceasta nu a fost cea mai dificilă problemă de care s-au lovit proprietarii farmaciilor mureşene. În noul Cod, în absenţa normelor de aplicare, capitol la care Ministetul de resort şi Guvernul sunt din nou repetenţi, nu se precizează expres dacă micşorarea TVA se face la toate produsele farmaceutice comercializate. De asemenea, nu se cunoştea dacă reducerea de TVA este valabilă şi la medicamentele cu preţuri impuse sau la cele eliberate fără prescripţie medicală. Deoarece normele de aplicare vor fi emise doar săptămâna viitoare, după declaraţiile optimiste ale guvernanţilor, haosul care domneşte în distribuţia şi comerţul farmaceutic va persista încă o bună perioadă.
Incultura finanţiştilor
Una din inovaţiile “europene” ale finanţiştilor, pe deplin nepopulară, este şi introducerea unei cote de TVA de 9 la sută pe tipărituri. Librăriile mureşene contactate de noi dezagreează total această măsură de atragere de noi venituri la bugetul statului. Librarii, bineînţeles consemnaţi în inventare, ne-au declarat că oricum şi până acum preţul cărţilor era deosebit de ridicat şi inaccesibil unei pături sociale largi, dar această taxă va antrena o şi mai drastică reducere a vânzărilor de carte. De asemenea, corul nemulţumirilor librarilor este întregit de cel al editorilor de carte sau a importatorilor şi distribuitorilor. Pentru primii introducerea TVA va însemna micşorarea numărului de comenzi din partea comercianţilor, în timp ce ultimii sunt agasaţi de ideea de a plăti TVA în vamă, în timp ce tipăriturile s-ar putea să zacă pe rafturile din librării luni în şir. Şi atunci adio recuperare TVA. Probabil acesta este modul prin care guvernanţii vor să crească gradul de incultură al maselor. Şi de aici liber la manipulare…
Notari cu dureri de cap
Nici notarii sau funcţionarii din justiţie nu au scăpat de durerile de cap date de noul Cod fiscal. Abrogarea OG nr. 36/2002 (care stabilea taxele de timbru notarial şi judiciar) prin Codul fiscal a creat un paradox legislativ pur mioritic: ordonanţa a fost anulată, dar nu şi HG 561/2003 care stabilea normele de aplicare. Aşa că notarii lucrează după taxele fixate în 2003, deşi normal ar fi fost să perceapă taxele stabilite înainte de apariţia OG 36. De asemenea, potrivit art. 295 din Cod dobânda pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale, taxele judiciare de timbru şi taxele extrajudiciare de timbru se ajustează, pentru a reflecta rata inflaţiei, în conformitate cu normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, ceea ce ar însemna majorarea taxelor de timbru cu 14 la sută. Însă ideea majorării taxelor de timbru nu este agreată de notari, care consideră că şi actualele cuantumuri sînt exagerate.
Bile albe
-nu se mai pot modifica prevederile fiscale decât cu şase luni înainte de începerea anului fiscal  
-consiliile locale vor putea majora, din 2005, impozitele şi taxele locale doar cu 20% (faţă de nivelurile din 2004). Însă în acest an, autorităţile locale pot să salte cuantumul dărilor cu până la 50 la sută, deşi nu prea înţelegem în ce temei
-în ceea ce priveşte accizele există un calendar stabilit până în anul 2010, astfel încât se cunoaşte exact evoluţia accizei
 -deducerea până la un plafon anual (200 de euro/an/persoană) a contribuţiilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi la fondurile pentru asigurări private de sănătate, asigurându-se, astfel, unele premise pentru dezvoltarea acestui domeniu în sectorul financiar.
-scutirea de la plata impozitului pe clădiri a persoanelor care au început lucrări de reabilitare sau modernizare termică a imobilelor.
-agenţii economici care produc sau comercializează produse supuse accizării (uleiuri minerale, alcool, bere, vin, ţigări etc.) trebuie să-şi constituie un antrepozit fiscal; este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara acestui antrepozit dacă acciza pe acel produs nu a fost plătită statului.
Bile negre
Deşi deducerile sunt generoase – aproape 1.000 de euro în total, parcă sunt anume gândite pentru categoriile mai înstărite. În cazul asigurării locuinţei, spre exemplu, deducerea de 200 de euro este suficientă pentru asigurarea împotriva oricăror riscuri – cutremur, incendiu, inundaţie sau alte calamităţi – a unui apartament cu trei camere (prima de asigurare anuală este de circa trei milioane, în funcţie de anul construirii şi alte condiţii). Dar câţi proprietari există care se şi asigură (deşi este obligatoriu)? Nici deducerea de 200 de euro pentru cei care optează pentru pensii ocupaţionale, respectiv cei care achită contribuţii la asigurări private de sănătate, nu se referă la tot românul. Doar de deducerea de 15 milioane de lei (deşi foarte mică în acest caz pentru că o centrală termică costă peste 30 de milioane de lei) din cheltuielile făcute pentru îmbunătăţirea confortului termic pot beneficia mai mulţi contribuabili… TVA la alimentele de bază a rămas de 19 la sută, deşi toţi românii ar fi dorit să mănânce mai ieftin. În ceea ce-i priveşte pe agenţii economici, Codul fiscal nu rezolvă problema scutirii de la impozitul datorat pentru profitul reinvestit. De asemenea, nici de această dată, persoanele juridice nu vor beneficia decât de deducerile aferente realizării veniturilor. Şi cam atât. Să nu mai vorbim de gura de oxigen din sponsorizări pe care se speră că o vor primi sportul, cultura, etc.  şi care s-a dovedit doar un balon de săpun. Şi astfel agenţii economici vor da la fel de mult la stat. Sumar, acestea sunt inovaţiile noului Cod fiscal. Până acum, singura sa mare calitate este că a reunit toate dările sub aceeaşi pălărie.

Noutăţi

PLATA ŞI TRANSMITEREA DECLARAŢIILOR
– un contribuabil care încetează activitatea are obligaţia de plată şi de depunere a declaraţiei de impozit cu cel puţin 10 zile înainte de transmiterea notificării de închidere a activităţii către Registrul Comerţului;
– Odată cu declaraţia de impunere anuală, contribuabilii au obligaţia de a depune şi o declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele fizice şi sau/juridice nerezidente, care să cuprindă obiectul şi suma fiecărei plăţi şi numele şi adresa beneficiarului.

IMPOZITUL PE VENIT

-Se recunoaşte deductibilitatea, la stabilirea impozitului pe venitul global, a tuturor contribuţiilor sociale atât la funcţia de bază cât şi la celelalte locuri de muncă

-Vor fi majorate de asemenea cotele de cheltuieli deductibile pentru stabilirea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală de la 40% la 60%.

-Cotizaţia de sindicat stabilită conform legislaţiei în vigoare, precum şi dobânda la creditul ipotecar contractat pentru locuinţa de domiciliu vor fi deductibile.

TVA

Introducerea unei cote de TVA redusă de 9% (cota standard actuală este de 19%) pentru:
– dreptul de intrare la castele, muzee, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;
– difuzarea ziarelor, livrarea de manuale şcolare şi cărţi;
– medicamente şi materiale sanitare de uz uman sau veterinar;
– serviciile de cazare în hoteluri, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

IMPOZITUL PE PROFIT

-Impozitul pe veniturile din tranzacţii cu imobile sau titluri imobiliare deţinute mai mult de 2 ani este de 10%.

-Sunt recunoscute noi cheltuieli la stabilirea profitului impozabil, cum ar fi cele privind pensiile ocupaţionale şi cele la un fond de sănătate privat. Este menţinută, de asemenea, reducerea impozitului pe profit cu 20% în cazul în care o firmă creează noi locuri de muncă şi asigură creşterea numărului scriptic de angajaţi cu cel puţin 10% faţă de anul financiar precedent.

Prin excepţie de la regula generală, persoanele plătitoare de TVA  care au obţinut certificate de exonerare pentru importul de maşini şi echipamente industriale, utilaje tehnologice, instalaţii, echipamente, aparatură de măsură şi control, automatizări, destinate realizării de investiţii, precum şi importul de maşini agricole şi mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive nu vor achita efectiv la organele vamale această taxă. Codul fiscal stabileşte o serie de scutiri de TVA pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru transportul internaţional şi pentru operaţiunile legate de traficul internaţional de bunuri.

Impozitarea salariului şi a pensiei

Cota minimă de impozitare a salariilor de 18% se aplică până la 2,4 milioane de lei şi nu până la 2,1 milioane cum a fost până acum, schimbarea bazei de impozitare datorându-se creşterii salariului minim brut pe ţară. Totodată, deducerea personală de bază de care beneficiază toţi salariaţii este de 2.000.000 lei lunar. S-a schimbat şi baremul de impozitare a pensiilor de la 5,7 milioane de lei la 8 milioane de lei. 
 
Taxele pentru eliberarea autorizaţiei pentru desfăşurarea unei activităţi economice (pentru micii meseriaşi, cărăuşi, liberprofesionişti, pentru cazanele de fabricat rachiu, mori etc.) vor fi de 100.000 lei în mediul rural şi 500.000 lei în mediul urban. Viza de prelungire(trimestrială) a autorizaţiei de funcţionare a persoanelor fizice independente, asociaţiilor familiale, pentru certificatul de producător agricol, autorizaţia sanitară de funcţionare etc au fost eliminate.