Mureșenii nu-și bat odraslele, dar le neglijează
Pe parcursul anului 2006 în județul Mureș au fost înregistrate 39 de cazuri de neglijare a copilului. Numărul sesizărilor a fost mai mare însă nu toate cazurile s-au confirmat. Îmbucurător este totuși faptul că în ceea ce privește abuzul asupra copilului nu a fost semnalat nici un caz.
Conform Legii 272 din 2004, neglijarea copilului este omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane, care are responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua măsuri, fapt ce poate pune în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului. Conform aceleiași legi abuzul asupra copilului se concretizează în orice acțiune voluntară a unei persoane prin care este periclitată viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală, socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului.
Profilul-robot al copilului abuzat
Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Mureș “a construit” un profil al copilului care suferă abuzuri. Astfel, copilul continuu flămând, cu o igienă precară, îmbrăcat nepotrivit, constant obosit, neatent adesea, cu frecvență redusă la școală, sau dimpotrivă, cu dorință excesivă de a rămâne peste program la școală, este susceptibil de a fi suferit abuzuri. De asemenea, susține Magda Colceriu, purtătorul de cuvânt al DGASPC Mureș, un comportament extrem al copilului, când pasiv, rușinos, când agresiv, tulburările de somn, de vorbire, contuzii, vânătăi, arsuri, fracturi, zgârieturi neexplicate, dificultăți la mers sau la ședere pot fi de asemenea indicii ale unui abuz.
Trei copii “și-au turnat” părinții
Magda Colceriu ne-a declarat că printre factorii care pot încuraja și determina situațiile de abuz se numără sărăcia și nivelul minim de trai, absența sau pierderea unui loc de muncă stabil al părinților, lipsa unei locuințe sau condițiile insalubre din locuință, alcoolismul. “Nu sunt de neglijat nici cazurile în care părinții au antecedente penale, sau la rândul lor au fost abuzați în copilărie, dacă părinții au stări depresive, dacă vorbim de o familie dezorganizată monoparentală”, ne-a spus Colceriu. Potrivit datelor oferite de DGASPC, la “Telefonul Copilului”, 983, au fost înregistrate aproximativ 40 de apeluri. Dintre acestea trei au venit chiar din partea unor copii. “Restul apelurilor vin în general din partea comunității, din partea rudelor, a vecinilor, a organului de poliție de la domiciliu sau chiar din partea spitalului unde a ajuns copilul. În cazul apelului la 983 intervenția e mai rapidă. Un psiholog și un asistent social se deplasează în locul unde li s-a solicitat intervenția”, susține Colceriu. Ea recomandă tuturor ca în cazul în care identifică situații în care copii nu beneficiază de drepturile lor, sunt neglijați sau abuzați, să anunțe cel mai apropiat post de poliție, serviciul public de asistență socială, școala, biserica, dispensarul medical sau orice altă instituție din comunitate.
Iulia OPREA
