21.467,19 mii de euro pentru Mures

Din cele 2702 de proiecte SAPARD pentru masura 3.1. care au fost finantate, un numar de 69 sunt pe teritoriul judetului Mures. Cele aproape 70 de proiecte au totalizat 21.467.190 de euro, bani folositi pentru modernizari, extinderi sau achizitii de utilaje. Masura 3.1 cu toate submasurile ei asigura sprijinul financiar pentru investitii in exploatatii agricole private, vegetale si de crestere a animalelor, asigurand rationalizarea si reorientarea productiei pentru cresterea calitatii produselor obtinute prin aplicarea unor tehnologii competitive si care ar putea limita poluarea asupra mediului inconjurator. Aceasta masura va contribui la imbunatatirea veniturilor producatorilor agricoli, la atragerea tinerilor in activitatile agricole prin imbunatatirea conditiilor lor de viata si munca, precum si la asigurarea conditiilor de igiena la bunastare a animalelor.

Valoarea finantarilor pentru proiectele declarate eligibile, difera in functie de complexitatea lucrarilor, astfel incat, exista proiecte care au fost finantate cu peste 400 de mii de euro, care se inscriu in prima categorie, dar si proiecte finantate cu mai putin de 50 de mii de euro.

Aproape un sfert in cele 69 de proiecte au beneficiat de finantari de peste 400 de mii de euro, iar recordul absolut pe judetul Mures, privind cuantumul finantarii il ocupa doua firme, SC Mabis SRL si SC Ambico SRL, ambele cu proiecte de extindere si modernizare a unei ferme de vaci, una la Petelea si alta la Reghin, cu un buget primit prin SAPARD in valoare de 1.999,34 resprectiv 1.999,49 de mii de euro. Urmatorul pe lista proiectelor cu finantari record este proiectul depus de SC RomAgroFarm Srl, care a primit 1049,11 mii de euro pentru o ferma de vaci in localitatea Tigmandru din Nades. In ordine descrescatoare, urmatoarea pe lista este firma Autodomus care va folosi cei 915,54 de mii de euro pentru o ferma de vaci la Voivodeni, iar suma de 712,12 mii de euro ce au revenit firmei SC 3CSN SRL din Ungheni, vor fi investiti in modernizarea si dotarea unei ferme de vaci cu lapte in satul Chirileu, comuna Sampaul. O ferma de vaci si o plantatie de ciresi va fi infiintata de firma SC Miagro SRL care a primit pentru proiectul depus, suma de 621,63 de mii de euro. Trei dintre cele aproape 70 de proiecte depuse la aceasta masura au beneficiat de finantare de 500 de mii respectiv 568 de mii pentru modernizarea si extinderea fermei Seuca, achizitionarea de masini si utilaje agricole si respectiv infiintarea unei ferme de ingrasare a porcilor la Bagaciu. Tot la categoria finantari de peste 400 de mii de euro se incadreaza alte zece proiecte, a caror finantare incepe de la 420,77 mii de euro, cum este cazul SC Castel Vinum, cu un proiect de infiintare de plantatie de vin pe o suprafata de 20,61 de ha. 449,62 de mii de euro au plecat spre Miercurea Nirajului, unde SC Agrotranscom EX SRL infiinteaza o ferma de 50 de capete de vaci cu lapte. Tot o ferma de vaci va infiinta si SC Pademar Impex SRL, de aceasta data la Chiheru de Jos, cu o finantare de 458,82 de mii de euro, iar la Chiheru de Sus, suma de 467,05 mii de euro va fi utilizata de SC Fermatrans pentru realizarea unei ferme cu stabulatie libera pentru un numar de 72 de capete de bovine. Aproape jumatate de milion de mii de euro, a primit si Ceragrimul lui Ioan Pop, pentru modernizarea fermei de porci din satul Coroi, comuna Coroi Sanmartin. Si pentru ca fermele de bovine se pare ca au prioritate in judetul Mures, tot aproape jumatate de milion a plecat spre Gornesti, mai exact in satul Teleac, unde SC Mobana doreste extinderea si modernizarea unei ferme de vaci.

Predomina zootehnia

Finantari sub 400 de mii de euro, dar mai mari de 50 de mii au primit un numar de 37 de proiecte, in afara celor care se refera la infiintarea de euroferme. Este vorba despre cinci proiecte care au primit sume cuprinse intre 300 si 395 de mii de euro pentru infiintari de plantatii sau modernizari de ferme si achizitii de utilaje. Restul de 32 de proiecte au beneficiat de sume mai mici, sub 300 de mii de euro, iar jumatate dintre ele sunt proiecte pe zotehnie, in special axate pe fermele de bovine, doar un proiect fiind destinat construirii unui saivan pentru 300 de capete de ovine, la Zau de Campie in Ciretea, iar restul pe culturi vegetale.

Vin eurofermele

Prima euroferma finantata prin programul SAPARD a fost inaugurata in primavara la Goreni, in comuna Batos. Cu o investitii de peste 5 miliarde de lei, euroferma este primul proiect realizat in Regiunea 7 Centru, prin SAPARD si Fermierul. Proiectul de ferma al inginerului Alexandru Andone a fost declarat eligibil, iar prin programul SAPARD acesta a primit o finantare in valoare de 105.035,88 de euro pentru constructia unei ferme zootehnice la standarde europene, care cuprinde un adapost modern, dotat cu toate utilitatile, o sala de muls mecanic cu apa curenta. Fermierul a achizitionat un numar de 20 de capete de juninci gestante din rasa Baltata Germana, o rasa atat pentru carne cat si pentru lapte. 400.000 de euro de la SAPARD. Un alt norocos beneficiar al finantarilor prin SAPARD este Ioan Palasan. Pentru ca are in proprietate o suprafata de 100 de hectare de pamant, cu precadere pasune, si s-a ocupat de cresterea bovinelor. Acesta a intocmit un proiect, pe masura 3.1, pentru achizitionarea de utilaje agricole si modernizarea fermei.

Proiectul a fost declarat eligibil iar valoarea totala a finantarii este de 400.000 de euro. In prezent ferma are 130 de capete de vaci si tineret bovin. Din totalul bovinelor de la ferma, doar 40 sunt vaci cu lapte. In urmatoarea perioada, judetul Mures se va putea mandri cu un numar de opt euroferme zootehnice, care urmeaza sa fie infiintate cu bani obtinuti prin programul SAPARD. Unele din ele au fost deja amenajate, iar altele sunt in procesul de demarare al lucrarilor. Muresenii vor avea euroferme in Faragau, unde Asociatia Familiala a lui Ioan Salagean a primit o finantare de 89,88 de mii de euro. O alta euroferam zootehnica va fi infiintata la Lunca, de catre Claudiu Ratiu, cu un buget de 88,30 de mii de euro. Comuna Solovastru se va putea mandri cu doua astfel de ferme, una proprietate a SC ZooProd Animal Life SRL, in care s-au investit 94,50 de mii de euro veniti prin SAPARD si o euroferma zootehnica a Hrisca Agro, care a primit prin SAPARD 132,26 de mii de euro. Tot in comuna Lunca, de aceasta data la Frunzeni, firma Agro DT SRL a primit o finantare de 135,73 mii de euro pentru infiintarea unei euroferme zootehnice. Nici comuna Suseni nu s-a lasat mai prejos, astfel ca si aici s-au obtinut doua finantari in valoare de 134,71 respectiv 205,17 pentru infiintarea a doua euroferme zootehnice. Ultima din cele opt, dar nu cea din urma este euroferma de la Voivodeni cu o finantare prin SAPARD de 121,26 mii de euro. Pe langa aceste euroferme, majoritatea comunelor din judet au depus cel putin cate un proiect pentru infiintare, modernizare, extindere sau dotare ferma cu utilaje.

Viticultura se reface

Anul 2007 a insemnat schimbari radicale si pentru sectorul viticulura. Pentru ca Uniunea Europeana vrea un vin mai bun, dar mai putin, viticultorii au inceput sa acceseze programele de finantare pentru infiintarea de plantatii viticole, astfel incat strugurii si vinul produs sa fie conform cu cerintele si normele impuse de Uniune. In cadrul negocierilor la acest capitol, tarii noastre i s-au impus norme mult mai drastice decat celorlalte state europene. Romania nu are voie sa utilizeze zahar in procesul de productie al vinurilor decat pentru vinul de masa si asta nu in orice conditii decat in anii nefavorabili si doar o cantitate de 62 de grame la un litru de vin. Aceasta cantitate de zahar mareste concentratia de alcool cu doua grade. In urma negocierilor de aderare, din suprafata totala cultivata cu vita-de-vie, Romaniei nu i-au mai ramas decat 200.000 de hectare, cu o productie maxima impusa de sase milioane de hectolitri de vin.

Plantatii europene

Pana in acest moment, doua societati din judetul Mures au primit finantare prin programul SAPARD, la masura 3.1, submasura 0.3 pentru infiintarea de plantatii viticole. Una se afla la Culpiu si este detinuta de Precon care a beneficiat pentru aceasta cultura de vita de vie de o finantare in valoare de 1.669, 92 de mii de euro. Ce-a de-a doua este situata pe platforma Mica. Este vorba despre o suprafata de 20,61 de hectare, plantatie pentru care SAPARD-ul a oferit suma de 420,77 de mii de euro si care va avea termenul limita de realizare luna martie a anului viitor. In aceasta perioada au fost realizate lucrarile de ingrijire si intretinere a plantatiei si s-au aplicat filamente care sa directioneze via.

Plantatii noi in Mures

Masura 3.1 din cadrul programului SAPARD a adus beneficii agricultorilor mureseni. Cei care au dorit sa faca ceva pentru a improspata agricultura judetului, au depus proiecte si in final au fost declarati eligibili, beneficiind astfel de finantare de cateza zeci sau chiar sute de mii de euro prin SAPARD. Astfel ca, incetul cu incetul, agricultura judeteana, pomicultura, viticultura, si mai ales zootehnia isi vor reveni. Daca unii au optat pentru o finantare destinata achizitionarii de utilaje agricole, tractoare si echipamente de uscat pentru diferite culturi, altii s-au inclinat spre masini de recoltat porumb stiuleti si grape cu discuri, cum a facut si Lorintz Attila din Sanpaul, care in urma unui proiect de achizitie de utilaje agricole, a primit o finantare de 20,65 de mii de euro. Altii au optat pentru infiintarea unor noi plantatii pomicole si au primit fonduri care depasesc suma de 100,00 de mii de euro, cum este Heliantus, Sucmerom sau Esab, care vor inmulti livezile judetului. Tot in sectorul vegetal, importante sunt, pe langa plantatiile viticole si pomicole, plantatiile de capsuni de la Batos, modernizarea fermei vegetale de hamei din Seleus a Moragroindului, iar ca o noutate pentru judetul Mures sunt viitoarele sere pentru culturi ecologice de la Hetiur, dar si dotarea cu sistem de irigatii si modermizarea fermelor vegetale de la Ganesti ale SC Kodagro SRL. Asadar SAPARD-ul a adus la Mures noi ferme si exploatatii agricole, dar in primul rand a ajutat la modernizarea zootehniei, in special a fermelor de bovine din judet. Nu incape nicio indoiala, si anul 2007 ne va situa pe locul intai in tara la cantitatea de lapte livrat catre procesatori.

Sorina SZAKACS