Mureșeanul care a corespondat cu Einstein

Primii paÈ™i în urbea de pe MureÈ™
Nascut în 1907, la Târgu-Mures, într-o familie foarte înstarita, tânarul Panet a avut sansa sa studieze în strainatate, mai precis la “Deutsche Technische Hochschule” (Politehnica) din Brno, Cehoslovacia, la începutul anilor ’30. Înzestrat cu o gândire logica excelenta, meticulos si foarte organizat în expuneri, studentul Panet a atras atentia profesorilor sai înca de la începutul studentiei, nu numai prin calitatea expunerilor, dar mai ales prin preocuparile È™i interesul dovedit pentru cercetarea stiintifica, în mod deosebit pentru stiinta fundamentala. Era – asa cum si-l aminteau prin deceniul al saselea doi foÈ™ti colegi din România – preocupat în mod deosebit de problemele privind efectul fotoelectric, problema particulelor elementare, legaturile dintre fizica si chimie, iar în acest scop studia temeinic lucrarile lui Einstein, al carui admirator neconditionat devenise. Desi provenea dintr-o familie mureÈ™eana înstarita, Francisc Panet s-a lasat atras de ideile de stânga. A intrat si a activat în miscarea comunista din Cehoslovacia, dar apropierea de stânga comunista a avut loc înca de la Târgu-Mures. Tot aici, a intrat însa si în atentia Sigurantei române care l-a luat în supraveghere informativa dupa întoarcerea sa de la studiile din Cehoslovacia.
 
O întâlnirea care ar fi putut sa-i schimbe viaÈ›a
În 1931, aflat la Brno, Panet a intrat în corespondenta cu Einstein. În prima sa scrisoare, asa cum relata prin anii ’60 Gabriel Muresan, doctor în chimie, fost director al Institutului de Cercetari Chimice din Bucuresti (mort în 1968) – Panet îi expunea marelui savant parerea sa cu privire la lumea particulelor elementare si probleme din domeniul chimiei organice. În scrisorile de raspuns – cinci la numar – marele savant Einstein îl încuraja pe Panet sa continue cercetarile din domeniul fizicii, iar în ceea ce priveste problemele de chimie organica, sa se adreseze Lisei Meitner, o cunoscuta savanta de origine austriaca, ce lucra la Institutul de Chimie “Kaiser Wilhelm” din Berlin. Mai mult chiar, într-o alta scrisoare, Einstein l-a invitat pe Panet sa vina la Berlin anul urmator, sa se întâlneasca si sa discute diverse probleme de ordin stiintific. În primavara anului 1932, când Einstein se întorsese în Germania, dupa un turneu de conferinte sustinut în SUA, tânarul student Francisc Panet s-a întâlnit cu Einstein la el acasa, la Berlin. În cursul aceluiasi an, Einstein a venit la Praga pentru a sustine un ciclu de conferinte. Foarte multi studenti de la Brno, însotiti de profesorii lor, printre care si celebrul om de stiinta Viktor Kaplan (inventatorul turbinei), au venit la Praga pentru a-l asculta pe Einstein. A fost o noua ocazie pentru Francisc Panet – din pacate ultima – de a-l întâlni pe celebrul savant. La Praga, Einstein s-a referit la cercetarile sale din domeniul fizicii nucleare si a facut o trecere în revista a noilor lucrari ale lui Bohr, Heisenberg, Schrodinger, de Broglie, Dirac si altii. La sfârsit, a vorbit cu Panet si l-a întrebat ce are de gând sa faca la terminarea studiilor. Acesta i-a raspuns ca se va întoarce în tara si ca va continua munca de cercetare fie la Târgu-Mures, dar cel mai probabil la Bucuresti. “Te rog sa-mi mai scrii si din România”, l-a încurajat Einstein.
 
Execuția
Întors în tara, Panet s-a casatorit cu Lili Gotlieb si s-au stabilit la Bucuresti, pe Splaiul IndependenÈ›ei, nr. 8. În dosarele Sigurantei se afla în mod cert, date despre preocuparile stiintifice ale lui Francisc Panet, dar cele mai multe se refera la activitatea sa comunista, stiut fiind faptul ca Partidul Comunist din România, “dirijat” de la Moscova, se afla înca din 1924 în afara legii (Legea Mârzescu), dar continua sa activeze în ilegalitate cu susÈ›inerea materiala a Cominternului. În octombrie 1941, sotii Francisc si Lili Panet, au fost arestati de organele Sigurantei române. Acuzatia – de altfel doveditã si recunoscuta – a fost cea de fabricare de materiale explozive pentru actiunile de sabotaj întreprinse de Partidul Comunist din România, împotriva trupelor germane stationate în tara. În casa lor se gasisera 140 de pachete cu explozibili. Familia Panet improvizase un adevarat laborator în baia locuintei, din BucureÈ™ti, iar evidenÈ›ele nu au putut fi negate la descinderea care a avut loc. Materialele necesare fabricarii explozivilor, erau procurate de un grup de trei persoane care a fost arestat odata cu cei doi soÈ›i. Este vorba despre Adalbert Kornhauser, medic, vechi membru PCdR, n. la 12 iunie 1898, la Hida-Cluj, Ada Marinescu, chimista, membra PCdR, n. 30 ianuarie 1905, la MoineÈ™ti È™i Erzsébet Nagy, muncitoare, membra PcdR, nascuta în 1912, în judeÈ›ul Satu-Mare. Pe data de 7 noiembrie 1941, dupa ce avusese loc o scurta ancheta si un proces destul de sumar, Francisc si Lili Panet, alaturi de celelate trei persoane, au fost executati prin împuscare în curtea închisorii Jilava. O pedeapsa exemplara data în vremuri excepÈ›ionale. Câteva zile mai târziu, pe data de 11 noiembrie 1941, în ziarul “ViaÈ›a” (anul I, nr. 223, p. 6), în articolul „5 comuniÈ™ti care pregateau acte de sabotaj au fost condamnaÈ›i la moarte È™i executaÈ›iâ€, se consemna destul de lapidar faptul ca grupul de sabotori stipendiat de Moscova fusese arestat, anchetat, judecat, condamnat È™i apoi executat.

În loc de morala
În deceniul sapte, al secolului trecut, Securitatea româna era preocupata sa gaseasca scrisorile de raspuns primite de Panet, de la Einstein. Aceste demersuri ale SecuritaÈ›ii – infructuoase pâna la urma – se doreau a cosmetiza “imaginea” guvernului de la Bucuresti, preocupat de a capta bunavointa Casei Albe. Einstein, dupa instalarea nazistilor la putere în Germania în 1933, plecase din Germania È™i se stabilise în SUA, unde a fost angrenat într-o serie întreaga de experimente, iar în SUA se afla de altfel si o parte a arhivei sale personale. Atât la Bucuresti, unde locuise familia Panet, cât si la Târgu-Mures, unde la vremea aceea se mai aflau înca rude ale acestei familii, cautarile s-au dovedit infructuoase. Poate ca scrisorile de raspuns ale lui Panet, adresate lui Einstein, se gasesc în arhiva personala a savantului, depozitata în SUA. Cine poate sti? Cert este însa faptul ca în cautarile sale, Securitatea române s-a bazat pe relatarile celor doi colegi români care studiaserã la Brno, alaturi de Francisc Panet, respectiv ale lui Gabriel Muresan, fost director al Institutului de Cercetari Chimice din Bucuresti si ale generalului în retragere, profesor universitar doctor docent, Valter Roman. Cazul lui Francisc Panet, un om de stiinta în devenire, care ar fi putut sa evolueze firesc si sa dea masura capacitatii sale exceptionale într-o societate în care discrepantele sociale nu ar fi fost atât de mari ca în România interbelicã, nu este unul singular. Panet a fost un intelectual idealist, care s-a lasat din pacate atras în actiuni cu caracter terorist si care a platit scump idealismul sau. Aici, dar cel mai probabil în strainatate, ar fi ajuns cu certitudine un om de stiinta de mare valoare. Einstein, aÈ™a cum am vazut, i-a aratat interes, chiar prietenie si, în orice caz, multa consideratie, încurajându-l în cercetarile sale. Din pacate însa, Francisc Panet, inginerul chimist originar din Târgu-Mures, a avut o viata scurta si zbuciumata, care a sfârÈ™it în mod surprinzator si brutal, în fata plutonului de executie.