“Noi nu putem trai vanzand ceea ce importam”

Prezent la Festivalul Valea Gurghiului – Valea Regilor in calitate de animator, celebrul Cristian Tabara, a avut amabilitatea (intr-o pauza in culise) de a ne acorda un “interviu fulger”, dupa ce gasise un telefon mobil prin multime si anuntase pe scena ca posesorul telefonului il poate recupera de la el.

Rep.: Ce parere aveti despre a doua editie a Festivalului Valea Gurghiului?

C.T.: Pentru mine a fost o bucurie sa fiu invitat ca prezentator pentru ca n-am crezut ca lumea crede ca as putea sa am ceva in comun cu traditiile populare, dar de fapt eu tin foarte mult la asta, ma bucur ca sunt aici, ma bucur ca se face lucrul acesta, ca oamenii au sesizat ca asta este si trecutul lor si prezentul si poate si viitorul lor. De aici se va dezvolta zona, noi nu putem trai vanzand ceea ce importam, ci eventual ceea ce avem si altceva nu.

Rep.: Va mai amintiti cand v-ati indragostit prima data?

C.T.: Habar n-am (rade) nici nu stiu, adica probabil ca orice copil am avut sentimentul acesta cred ca din clasa a saptea, siu ca eram innebunit dupa o colega pe care o chema Felicia.

Rep.: Cand ati plans ultima data?

C.T.: ..,Astazi, aici la festival pur si simplu m-au emotinat oamenii acestia, si mi-au scapat cateva lacrimi. E prima oara cand vin in aceasta zona, sunt impresionat nu credeam ca oamenii de aici, ma iubesc atat de mult. Sunt onorat.

Rep: Care este ultima carte citita?

C.T: Cartea lui Grober Copper “Sfarsitul Natiunilor” e un best-seller nemaipomenit.

Rep: Cantati la vreun instrument ? V-am vazut pe scena la proba de sunet a staff-ului de la Taxi.

C.T.: Da, cant la tobe, de foarte mult timp.

Rep: Ce ati fi vrut sa fiti in adolescenta ?

C.T.: Preot cu siguranta.

Rep: Care e motto-ul dumneavoastra ?

C.T.: Eu cred in Dumnezeu, si cand il ai pe Dumnezeu nu mai ai nevoie de motto-uri, dar ca vorba de duh din partea cuiva imi placea ce spunea George Bernard Show: “Regula de aur e ca nu exista reguli de aur”.

Rep: Care e cel mai important an din viata dumneavoastra?

C.T.: Toti au fost importanti am senzatia ca daca spun ca niste ani au fost mai putin importanti, i-am trait degeaba.

Rep: Exista o persoana careia ati vrea sa-i multumiti pentru ca v-a ajutat in cariera dumneavoastra?

C.T.: Ar fi mai multe, parintii in primul rand pentru ca fara educatia lor nu ajungeam nicaieri, lui Andi Moisescu pentru deschiderea care a avut-o fata de mine sa ma puna prezenator de radio local, lui Adrian Sarbu pentru ca a avut incredere intr-un personaj complet atipic pentru televiziune, un gras urat pe ecran nu avea ce cauta cand toata lumea cauta papusi frumoase, siliconate dar uite ca el a avut incredere. Nu stiu e greu sunt multi inca carora ar trebui sa le multumesc dar probabil ca o multumire generala ar trebui sa vina catre public si cred ca asta sunt dator sa fac, sa multumes publicului care ma iubeste asa cum sunt.

Rep: Ce planuri aveti?

C.T.: Nu, nu mi-am facut niciodata planuri de viitor, am gandit intotdeauna cu pasi marunti mi s-a parut ca politica pasilor marunti e mai buna.

Rep: Ce calitati apreciati mai mult la o persoana?

C.T: Sinceritatea, franchetea, inteligenta, capacitatea de a-si asuma raspunderea si bineinteles seriozitatea.

Rep: Care ar fi primul lucru pe care l-ati face daca ati fi invizibil pentru o zi?

C.T.: (rade in hohote) M-as stradui sa fiu din nou vizibil nu m-a fascinat niciodata invizibilitatea adica eu cred ca oamenii trebuie sa-si asume ceea ce sunt adica corpolenta si vizibilitatea.

Rep: Aveti vreun complex?

C.T.: Nu … am avut multa vreme complexul kilogramelor dupa care mi-am dat seama ca nu o sa fiu niciodata nici Fat Frumos, nici Tom Cruise asa ca am trecut de aceasta etapa.

Rep: Ati scris vreodata o scrisoare de dragoste ?

C.T.: Nu, pentru ca genul epistolar nu imi spune mai nimic, eu cred ca in momentul in care ii povestesti cuiva despre dragoste, trebuie sa o poti privi in ochi, dragostea se traieste nu se scrie.

REP: Pe cine iubiti cel mai mult ?

C.T.: Pe bunul Dumnezeu.

A consemnat Robert MATEI