Noul Patinoar din Târgu Mureș va fi doar pentru distracție. Patinajul viteză alunecă în istorie.

Un proiect măreț se pregătește să fie definitivat în Târgu-Mureș în acest an, la sfârșitul lunii mai. Da, este vorba despre patinoarul artificial din Parcul Municipal. Amplasat pe locul unde cândva, pe un teren de zgură, echipa de handbal masculin a ASA primea vizita proaspeților campioni mondiali, formația Steaua. Aceasta îi avea în componență pe Gațu, Voina, Kicsid, Birtalan, Drăgăniță, care în 1974 cucereau în Republica Democrată Germană al patrulea titlu suprem, într-o finală împotriva echipei gazdă. Ulterior, terenul a fost transformat în patinoar. Aici, pe lângă echipele de hochei ale CSM Electromureș, Imatex, CSȘ sau Gloria, s-au pregătit și patinatorii. Se mai organizau și spectacole grandioase pe o arenă unde tribunele erau doar niște trepte din beton.

Albertini Zoltan, directorul Clubului Sportiv Școlar, care are ca specializare hocheiul, s-a orientat spre cel pe iarbă după ce a dispărut baza materială. “Dacă se va da în folosință noul patinoar, sper să reintrăm și noi în circuit. Resurse umane avem, ne lipsea baza materială. Probabil că acesta va fi folosit pentru sporturile pe gheață”, a încheiat, în glumă, Albertini Zoltan. Vom insista asupra patinajului deoarece în această disciplină Târgu-Mureșul a deținut ani de-a rândul supremația la nivel național. Este vorba despre patinajul viteză. Cunoscătorii se vor întreba: de unde patinaj viteză? Acolo trebuie piste speciale, pe patinoare artificiale, unde sportivii se pot pregăti cel puțin șapte, opt luni pe an. Baza materială la acea vreme era Mureșul (râul), care era înghețat din noiembrie-decembrie, până în martie. Se mai amenajau patinoare, evident naturale, pe terenurile de tenis, handbal, ulterior la Week-end. Acest lucru a fost posibil doar până ce iernile erau așa de aspre încât să permită acest lucru. Pentru patinajul viteză este necesar un inel cu lungimea de 400 metri.

Incursiune în viața unei legende

Acest lucru a existat în urmă cu zeci de ani și rezultatele au apărut de la sine.

Gardos Paul a reușit să domine probele de patinaj viteză în anii 1925-27. Cel mai important exemplu a fost însă Gaal Carol, care avea să devină “prințul patinajului viteză” din România. Să amintim bilanțul performanțelor acestui simbol al patinajului mureșean și românesc ar însemna să umplem multe coloane din ziar. Ne vom rezuma la a aminti faptul că între anii 1926 și 1949 el a reușit zeci de titluri, în perioada 1932-40 a dominat cu autoritate, câștigând majoritatea titlurilor naționale la probele de 500, 1000, 1500, 3000, sau 5000. O performanță care va rămâne în istorie este faptul că a fost primul patinator din țară care a “alergat” proba de 500 metri sub 50 de secunde. Această performanță a realizat-o în 1934, recordul său rezistând nu mai puțin de 13 ani. Gaal Carol s-a născut în anul 1912 și după ce a renunțat la sportul de performanță s-a dedicat muncii de antrenor. De sub mâna lui au ieșit generații întregi de campioni. Cel mai important “produs” poate fi considerată multipla campioană Farkas Eva. Aceasta a obținut între anii 1956 și 1965, nu mai puțin de 27 de titluri naționale și numeroase recorduri. S-au mai remarcat din acea perioadă Spitzer Alexandru, Eleonora Laurențiu, Papp Istvan, Halasz Istvan, Bakcsi Ferenc, Marton Karoly. A venit apoi o nouă generație, din care s-au remarcat Vasile Coroș, Gomboș Carol, Turza Istvan, Gaal Carol. Acesta din urmă este fiul său.

Așchia nu sare departe

Campionul mureșean și-a orientat propriul fiu spre aceeași disciplină. Karcsi activează și în ziua de azi ca antrenor în cadrul Clubului Sportiv Mureșul. Acesta continuă munca tatălui, care și-a dedicat întreaga viață acestei discipline și s-a stins la venerabila vârstă de 93 de ani. “Dacă nu ar fi fost rezultate, nu se ajungea la obținerea atâtor titluri naționale. Să nu uităm că Vasile Coroș a participat la Olimpiada de la Lake Placid din 1980. Dacă noi nu am mai avut condiții, sportivii noștri au plecat după ce acasă s-au plafonat și au reușit să obțină rezultate pentru alții. Cseh Edmond a devenit multiplu campion al Suediei. Mai pot aminti pe Antal Emese, care a reușit trei participări la Olimpiadă pentru Austria, sau Madarasz Csaba pentru Ungaria” își amintește Gaal Carol junior. Din această generație s-au mai remarcat printre alții Giliga Eniko, Liana Cordoș, Olah Maria, Varg Szilard, Bakos Attila, Mathe Tibor sau Jakab Andreea. Aceasta din urmă, pregătită până în 1996 de Vasile Coroș, în perioada ‘96-2002, sub îndrumarea lui Gaal Carol jr., a participat la Jocurile Olimpice de la Salt Lake City. În legătură cu pasiunea pentru această disciplină moștenită de la tatăl său, acesta a declarat: “Am doi fii, pe care nu am reușit să-i îndrum spre această disciplină, mai mult din cauza lipsurilor materiale. Nu aveam echipamente și ca oriunde, să poți atrage copiii, trebuie să le oferi ceva. Cel mic, Lorand, care are 21 de ani este componentul echipei de futsal de liga a II-a City’us. Eu și când cumpăram ceva din străinătate, cumpăram ce era necesar pentru club. Odată cu terminarea patinoarului, vom avea condiții mai bune, dar numai pentru selecție și pentru curse pe distanțe scurte”. Materialele publicate în Ziarul de Mureș provin din cele patru “dosare” pe care Gaal Carol jr. le păstrează cu sfințenie, fiind adevărate documente de epocă pentru patinajul mureșean și românesc.

Noul Patinoar e prea scurt

În ziua de azi, puținii temerari care se mai încumetă să practice această disciplină se aruncă într-o adevărată aventură. Deși există patinoare artificiale în țară, Campionatele Naționale ale României se dispută tocmai în Germania. O revigorare a acestei discipline este puțin probabilă, chiar și în urma construirii noului patinoar.

Acesta, după declarațiile lui Gaal Carol jr., nu se poate folosi decât pentru curse scurte, sau pentru selecția copiilor. “Dacă pe vremuri puteam concura cu oricine de la egal la egal, era pentru că toți, la aceeași climă, aveam aceleași condiții și depindeam de temperatura de afară. Acuma, după evoluția tehnologică, unii au evoluat, noi am făcut pași înapoi. Nici ce am avut nu mai există. Atunci mergeam cu plăcere la antrenamente. Și pentru că primeam o “Eugenia”, veneam copiii la antrenamente, de nu aveam loc unii de alții. Acum, părinții trebuie să asigure și echipamentul copiilor care fac sport”, își amintește Turza Istvan, care mai păstrează patinele pe care le-a primit de la club, atunci când a ajuns la grupa de performanță.

Probabil odată cu darea în folosință a noului patinoar va aduce cu sine și înființarea secției de hochei, lucru pe care îl așteaptă Albertini Zoltan, care îl caracteriza pe Gaal Carol sr. ca “omul care a pus pasiune pentru disciplina pe care a practicat-o, dedicându-și toată viața acesteia”. Această modernă bază va oferi și posibilitatea organizării unor competiții de anvergură, sau va îngroșa conturile celor care îl vor administra. Doar este economie de piață, nu ?

Mihai VEREȘ

mihai@ziaruldemures.ro