Educatia va fi obligatorie de la 3 ani

Învatamântul românesc a suferit reforme la fiecare persoana care a facut o vizita pe la Ministerul Educatiei. 17 ani de reforme au rezultat într-un raport al învatamântului care acuza simtitor mai mult decât slaveste sistemul si iata ca acum asistam la înca un experiment. Totusi, de aceasta data reprezentantii celor patru federatii sindicale sunt de acord cu schimbarile prognozate pentru anul 2008 si îl sprijina pe Ministrul Eucatiei Cristian Adomnitei în a actiona cât mai repede. De ce? De frica acestor modificari vor ramâne la stadiul de discutii în cazul în care ar avea loc o noua schimbare în viata politica româneasca. La cât de des s-au schimbat ministrii de la revolutie încoace, le si dam dreptate.

Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, si reprezentantii celor patru federatii sindicale, mai exact Federatia Sindicatelor Libere din Învatamânt, Federatia Sindicatelor “Spiru Haret”, Federatia “Alma Mater” si Federatia Educatiei Nationale au hotarât de comun acord la întâlnirea de miercuri, 1 august, sa se aduca modificari în structura învatamântului preuniversitar. Asadar, modificarea va consta în existenta a doar trei ani de liceu – clasele a X-a, a XI-a si a XII-a, iar obligativitatea educatiei va debuta la vârsta de trei ani. “La acest moment pot spune ca ceea ce stie mass-media este rezultatul unei discutii informale între Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei si liderii celor patru federatii sindicale din învatamânt. Schimbarile în structura învatamântului preuniversitar sunt acceptabile si aici ma refer la unele sustineri ale ministrului. Trebuie gasite formule de concordanta. Nu poti face învatamânt obligatoriu de zece ani si dupa opt clase sa supui elevul la un test national. Astfel de discutii au mai fost tot asa într-un cadru informal, dar aceste hotarâri nu reprezinta o pozitie oficiala nici a ministerului si nici a sindicatelor. Vom avea o solutie mai aproape de realitate în momentul în care vor fi elaborate legile care vor fi înaintate Parlamentului”, ne-a declarat Cornel Crucean, presedintele Sindicatului pentru Învatamântul Preuniversitar.

Potrivit acestuia un elev ajuns la vârsta de 16 ani poate decide daca vrea sa îsi continuie studiile sau daca prefera sa îsi caute un loc de munca. “Problema privind structura învatamântului si multe alte aspecte care vor fi cuprinse în statutul personalului didactic, legea învatamântului preuniversitar si a învatamântului universitar vor face obiectul negocierii între comisiile special desemnate de federatiile sindicale si reprezentantii Ministerului Educatiei. Detaliile vor fi rezultatele acestor negocieri. Structura pe niveluri trebuie coordonata cu sistemul de evaluare si cu trecerea de la un sistem la altul a elevilor. Trebuie gasite formule de concordanta. Trebuie sa avem în vedere faptul ca obiectul principal al discutiei îl constituie elevii. Plecam de la elev pentru ca tot ce facem trebuie sa fie spre binele lui. Pe de alta parte, potrivit Codului Muncii, elevii în vârsta de 16 ani pot decide, cu sprijinul parintilor si al scolii, daca urmeaza liceul sau lucreaza. Ideea noastra este de a-i determina pe toti sa faca XII sau XIII clase. Statul trebuie sa gaseasca o structura în asa fel încât elevii sa urmeze liceul”, a mai declarat presedintele Sindicatului pentru Învatamântul Preuniversitar Mures.

Testari

Nationale înlocuite

Potrivit noii structuri a învatamântului preuniversitar pentru anul 2008, educatia copiilor va începe în gradinite la 3 ani si se va termina la vârsta de 6 ani, dupa care acestia vor urma o clasa pregatitoare. Studiile gimnaziale vor tine pâna la vârsta de 16 ani, iar testele nationale nu vor mai exista. Motivatia acestei modificari a structurii învatamântului este posibilitatea elevului ca la vârsta de 16 ani sa decida daca doreste sa urmeze studiile liceale sau sa îsi caute un loc de munca. Si cum evaluarea elevului înainte de a fi admis la un liceu consta în testarile nationale, acestea vor fi înlocuite de tezele cu subiect unic ce vor fi sustinute de catre elevi în clasele a VII-a, a VIII-a si a IX-a. Totusi, la unele licee va exista si un examen de admitere drept pentru care conducerea respectivelor unitati scolare vor prezenta conditiile de examinare cu un an înainte. Toate aceste schimbari vor intra în vigoare începând din anul 2008. Cu alte cuvinte, primii care vor experimenta noua structura vor fi elevii care vor intra în clasa a VII-a începând cu anul viitor. “Aceasta noua structura a învatamântului preuniversitar este propunerea noastra înca de pe vremea când ministru al Educatiei era Marga. Noi le-am sustinut atunci, dar au venit alti ministri, fiecare cu reforma lui. Nici acum nu stim daca va fi acceptata aceasta propunere. Trecerea fulger a ministrilor prin educatie ne lasa cu ochii în soare. Înca nu e sigur nimic iar daca ministrul este sigur pe el când afirma aceste schimbari asta se întâmpla pentru ca are în spate sindicatele care îl sprijina. Reformele în învatamânt au loc în functie de schimbarile politice, drept pentru care Cristian Admonitei trebuie sa se grabeasca în aplicarea acestei noi reforme pentru ca nu se stie niciodata când se schimba Guvernul. Schimbarile aduse structurii sunt foarte bune pentru elevi”, ne-a explicat Ioan Sacarea, presedintele Sindicatului “Spiru Haret”. Potrivit acestuia, Adomnitei ar trebui sa grabeasca punerea în aplicare a acestei reforme benefice pentru elevi. “E mult mai usor pentru elevi. În fiecare an s-ar preda aceeasi materie, drept pentru care elevul ar învata mai usor iar manualele ar fi mai aerisite. Înlaturarea testelor nationale aduce un plus pentru ca nu reprezentau altceva decât un stres pentru copii, un consum financiar deosebit de mare si nu erau relevante. Daca va uitati la mediile din catalog si notele la testele nationale discrepanta este mare. Din cauza unui disconfort de moment unii elvi au luat note mici la testele nationale dupa ce pe perioada celor patru ani au avut doar medii mari. Acelasi lucru este valabil si invers. Elevul poate fi încadrat în munca la 16 ani si este capabil sa ia decizii. Chiar si asa sunt sceptic pentru ca ne-am pacalit de prea multe ori pentru a mai avea acea siguranta ca se va pune în aplicare aceasta reforma. De vreme ce politica decide pe linia reformei în învatamânt, ne putem astepta la orice. Daca în scurt timp pica guvernul, vin alti ministri cu alte reforme. Cristian Adomnitei e sigur pe el pentru ca are federatiile în spate. Dar aceste modificari trebuie implementate cât mai repede. O data acest lucru va avea loc va fi greu sa îl mai schimbe”, a mai declarat Ioan Sacarea.

Profesorii sustin reforma

Disparitia Testarilor Nationale utilizate ca metode de evaluare a cunostiintelor elevilor de clasa a VIII-a si înlocuirea lor cu tezele cu subiect unic sustinute de elevi pe parcursul anilor de scoala este, potrivit inspectorului scolar de matematica-informatica, Dumitru Matei, cea mai buna modificare ce putea fi realizata în cadrul acestei reforme a învatamântului. “Sunt câteva aspecte discutate de catre reprezentantii federatiilor si Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, cu care sunt de acord. Spre exemplu, selectia elevilor pe baza unui examen de admitere e o idee extraordinara. Astfel, toate unitatile de învatamânt liceale de elita vor impune un concurs serios de intrare. Mai mult, scoaterea testarilor nationale este de asemenea o modificare benefica pentru elevi. Totusi, trei ani de liceu mi se par prea putini. Un alt aspect cu care nu sunt de acord este faptul ca la vârsta de 16 ani un copil nu poate decide ce vrea de la viata lui. Daca vrea sa se angajeze sau daca merge mai departe si continua studiile. Nici macar un tânar de 18 sau 20 de ani nu poate decide acest lucru. Pâna în anii ”90 sistemul nostru de învatamânt era foarte bine pus la punct, iar acum încercam sa ne reîntoarcem la ceea ce a fost, mai exact sa preluam modalitati care erau practicate atunci. Dar acum exista prea multa agitatie în jurul festivitatilor de sfârsitul claselor a XII sau a VIII. Un elev în clasa a XII-a nu mai învata, si aloca mult mai mult timp diverselor activitati ce tin de actiunile festive decât pentru ceea ce de fapt conteaza. În acelasi timp, trebuie sa existe un învatamânt real si nu sa ne ascundem în spatele unor examene care de cele mai multe ori sunt fraudate”, ne-a spus Dumitru Matei, inspector scolar de matematica-informatica.

Gabriel Grozav, inspector scolar de istorie si socio umane:

“Testarile nationale trebuie scoase sau înlocuite, mergând pe tezele unice. Referitor la educatia obligatorie de la vârsta de 3 ani, cred ca aici nu se pune problema ca sunt 3 ani de liceu, noua de gimnaziu, sau ca un copil începe scoala de la 3 ani. Aici se pune problema în felul urmator – în toti anii de învatamânt obligatoriu copilul trebuie sa poata dobândi competentele necesare pentru asigurarea unui viitor. De asemenea, nu pot spune daca un elev la 16 poate lua decizii singur sau nu. Totusi, trebuie sa mentionez faptul ca, chiar si la aceasta vârsta copii sunt foarte maturi, se pricep la multe lucruri si cred ca nu ar fi probleme în a decide daca vor sa lucreze sau sa învete în continuare”.

Iulia Kovacs inspector scolar pentru învatamântul prescolar:

“Ma bucur ca s-a pus în discutie învatamântul obligatoriu de la vârsta de 3 ani. Cu alte cuvinte, e foarte bine ca învatamântul prescolar sa faca parte din învatamântul obligatoriu. Va functiona o grupa mare pregatitoare. Propunerea este ca toti copiii de 6 ani sa plece de la gradinita în scoala si sa faca grupa pregatitoare acolo. Oricum, aproape toate educatoarele si învatatoarele au dubla specializare fapt ce ne arata ca un copil ar putea foarte bine sa studieze si în cadrul unei scoli la aceasta vârsta. Daca se va lua pâna la urma aceasta decizie va trebui sa fie luata în calcul si atitudinea parintilor. Adica, în momentul în care parintii si educatorii considera ca acestia sunt pregatiti pentru scoala nu va fi atât de puternic impactul. În ceea ce priveste scoaterea testelor nationale, modificarea ar fi foarte benefica pentru elevi. Daca învatamântul este obligatoriu de noua sau zece clase atunci nu vad necesitatea supunerii elevului la un factor de stres în plus. Chiar si asa, nu înteleg de ce trebuie înlocuite testele nationale cu acele teze cu subiect unic. Învatamântul de la tara nu se poate compara cu o scoala generala din capitala sau resedinta de judet. Sunt de acord cu aceasta reforma dar din pacate nici o reforma nu este dusa pâna la capat. Am început reforma de pe vremea ministrului Andrei Marga dar nu s-a finalizat, drept pentru care nu avem o certititudine”.

Amalia MATEI

amalia@ziaruldemures.ro