Devoratorii Holding se întorc

Primarul Florea, cuplul afaceristic Neagoş-Ormenişan, graţiatul Ţerbea şi “petroliştii” de la Romaxa luptă pentru preluarea activelor SERACOM
 
SERACOM SA intră din nou pe lista privatizărilor APAPS Braşov * Anul trecut pentru potul cel mare, activele de peste 45 de miliarde, s-au bătut: patronii în roşu şi negru Ioan Ormenişan Bojan şi Lucian Neagoş, recondiţionaţi în patroni de local de bătăuşi, preşedintele SVM-ului ROMAXA, Ioan Băciulescu, respectiv ” camionagiul vameşilor ” Sorin Ţerbea, patronul Georgia Group Spedition * De data aceasta, metoda de privatizare care va fi aleasă, pentru a ieşi cine trebuie, spun sursele noastre, va fi licitaţia în plic închis * În acest caz, comisia de licitaţie nu este obligată să prezinte modalitatea de acordare a punctajului sau criteriile esenţiale care vor fi punctate * Astfel, ” investitorul ” cu mai multe antene şi influenţă, a se citi bani, în interiorul APAPS va câştiga

Potrivit surselor noastre săptămâna aceasta va fi publicată oferta de vânzare a pachetului de 58,63 la sută de acţiuni deţinute de APAPS Braşov la SC SERACOM SA, fosta Societate de Construcţii Holding SA. SERACOM este una dintre firmele din portofoliul APAPS Braşov, aleasă să fie privatizată prin mijloacele proprii de Autoritatea pentru privatizare. Astfel, în 6 iunie 2003, ministrul APAPS Ovidiu Muşetescu a emis ordinul nr. 79 prin care stabilea instituirea procedurii de administrare specială la SERACOM. În treacăt fie spus, la SERACOM nu prea a fost cazul de notificări către creditori pentru suspendarea oricărei acţiuni de executare silită sau un grafic de reeşalonare a debitelor, deoarece surprinzător, SERACOM nu avea vreo leţcaie datorie. În acest context, decizia APAPS ne-a pus serios pe gânduri. În general, societăţile incluse pe lista privatizării prin metodele proprii ale APAPS, erau cele cu debite substanţiale şi care funcţionau în pierdere. Într-un cuvânt, neatractive. SERACOM nu doar că nu a înregistrat pierderi, dar în ultimii trei ani a avut o evoluţie constant ascendentă şi şi-a triplat profitul. Astfel, în 2002, societatea a declarat un profit net de aproximativ 900 de milioane de lei. Având aceste date, singura concluzie plauzibilă rămâne că SERACOM este arvunită unor interese obscure. Iar această concluzie ne este întărită de informaţiile privind modalitatea de privatizare pe care o va adopta APAPS Braşov.

Plicul sigilat – punctul nevralgic

Metoda pentru care se pare că va opta conducerea APAPS Braşov în scopul vinderii pachetului majoritar de acţiuni deţinut la SERACOM SA Târgu Mureş este licitaţia în plic. Potrivit informaţiilor noastre, în asemenea situaţii, are câştig de cauză ofertantul care are acces la informaţii subterane. Astfel, deoarece comisia de licitaţie nu este obligată să facă publică modalitatea de punctare a diferitelor criterii cuprinse în caietul de sarcini, investitorul care reuşeşte să obţină grila de punctaj, îşi va adjudeca licitaţia. Interesant este că, în situaţia în care APAPS va marşa pe această metodă de privatizare, ar fi o schimbare de 180 de grade faţă de anul trecut, când directorul Sucursalei Braşov a APAPS intenţiona să organizeze licitaţie cu strigare televizată pentru vânzarea capitalului social al statului la SERACOM.

Feed-back cu interese obscure

Anul trecut în lupta pentru achiziţionarea pachetului majoritar deţinut de APAPS la SERACOM s-au înscris nu mai puţin de 12 ofertanţi. Lupta subterană s-a purtat între două aripi ale PSD. Doar că oferta de vânzare publicată în 16 mai 2002 a fost revocată prin aplicarea art. 15 din Legea 137/2002. Atunci conducerea APAPS a transferat cu titlu gratuit mai de voie, mai de nevoie din patrimoniul SERACOM în cel al Primăriei Târgu Mureş bazinul de înot şi centrala termică. De altfel, intenţia primarului Dorin Florea era să facă jocurile unuia dintre acţionarii SERACOM, firma Ruxmar, aflată sub comanda cuplului de “evazionişti” Ioan Ormenişan Bojan şi Lucian Neagoş. Într-un acces de interes pur cetăţenesc primăria solicitase transferarea activelor SERACOM, în speţă a piscinei şi a celor 3 blocuri de nefamilişti din cartierul ” 22 Decembrie ” în propriul patrimoniu. Florea, în purul său stil demagogic proclama sus şi tare că preia, caritabil, piscina cu datorii, pentru a o recondiţiona şi rentabiliza. Cât despre blocurile de nefamilişti, Florea intenţiona să le vândă chiriaşilor, după ce le-a obţinut gratuit. Miza acestei mişcări viclene, pentru că la fel de bine şi conducerea SERACOM putea să încheie tranzacţiile de vânzare-cumpărare cu locatarii, era alta. Prin aceste inginerii juridice permise de Legea 137, cota APAPS s-ar fi redus semnificativ, deoarece Consiliul Local Sovata ar fi procedat la fel, solicitând transferarea celor două imobile ale SERACOM din localitate. Astfel, APAPS ar fi rămas cu un procent nesemnificativ, dar ar fi crescut simţitor partea din capitalul social deţinut de Ruxmar Trade şi de cei doi patroni ca persoane fizice, respectiv a SVM ROMAXA, prezidată de Ioan Băciulescu. Următorul pas, imprevizibil pentru un necunoscător, dar la degetul mic pentru unul din fondatorii Bursei de Valori Bucureşti, Ioan Băciulescu, ar fi fost solicitarea divizării societăţii. O împărţeală frăţească, din care ROMAXA s-ar fi ales cu Hotelul SPORT, iar RUXMAR ar fi păstorit peste cantina TCM. Adică s-ar fi ales cu imobile în valoare de vreo 15-16 miliarde pentru care nu s-a plătit un leuţ. În acelaşi timp, cele două primării ar fi fost substanţial recompensate pentru prestaţia deosebită în această afacere. La un moment dat chiar se ajunsese până subevaluarea imobilelor care ar fi revenit acţionarilor şi primăriilor prietene şi supraevaluarea trotuarelor sau conductelor subterane, care ar fi rămas la APAPS.

Investitori de carton

Din păcate, la ora actuală, conform surselor noastre, aproximativ aceeaşi “investitori” de anul trecut sunt şi astăzi pe lista de aşteptare a APAPS. Cuplul Neagoş şi Omenişan, cu ascendenţă în biroul senatorial al pesedistului Ioan Nicolaescu s-a remarcat prin modul în care s-au descotorosit de firma Duo Unilog Trading. Societatea avea datorii serioase şi a fost făcută pierdută pentru 10 mii de dolari unui cetăţean irakian Jamal Obid, care a fost bineînţeles de negăsit. Iar cum ar spune tovarăşul Blănculescu, evazioniştii acţionează prin firme fantomă, cum e cazul în speţă. Doar că rudele, un general SRI şi relaţiile trandafirii, ale celor doi i-au scăpat de mititica. În SERACOM, cei doi şi-au făcut intrarea prin firma Oltcrediscom, ca apoi acţiunile să ajungă la Ruxmar, o altă creaţie a celor doi mahări. Interesant este că cele două firme au funcţionat mai bine de patru ani cu acelaşi număr de înmatriculare: J26/2059/1993, fără ca cineva să sesizeze. În 1998, Oltcrediscom s-a stins subit. Apoi, interesat de achiziţionarea pachetului APAPS la SERACOM ar putea fi şi cel de-al doilea acţionar, SVM Romaxa, o compilaţie între petrolişti şi gazişti. Iar cum orice scenariu e posibil când e vorba de nişte active de 45-46 de miliarde, care cu puţine investiţii ar valora de câteva ori mai mult, în cursă se pare că se va înscrie şi Sorin Ţerbea, patronul Georgia Group, cunoscut pentru relaţiile apropiate cu ministrul Miron Mitrea. De asemenea, nu trebuie să-l uităm pe Dorin Florea, care ar vrea şi el o bucăţică dintr-un tort atât de mare. Iar ultimul, dar nu cel din urmă pe lista cumpărătorilor ar fi Ovidiu Natea. Prefectul de Mureş şi-a trimis unul din locotenenţi, directorul de cabinet Cornel Brişcaru taman în Consiliul de Administraţie, în locul incompatibilului director adjunct al DJTS Mureş, Doina Ţintoşan. Iar în final, câteva răspunsuri: orice asociat normal este interesat să-i meargă hardughia bine, dar nu a fost cazul RUXMAR Trade sau ROMAXA dintr-un simplu motiv: SERACOM trebuia falimentată, iar apoi cumpărată pe doi lei sau preluată pe gratis. 

Persoanele enumerate mai sus se bat pentru următoarele active: sediul central al SERACOM, Hotelul Sport (care valorează 5-10 miliarde), un depozit – fosta popicărie, situat în prelungirea hotelului (450 de mp – două miliarde), o sală de sport închiriată firmei Procardia, patronată de prof. medic Kikeli Pal (2-3 miliarde), o altă clădire unde funcţionează sala de fitness a bunului amic de afaceri al primarului Florea, Claudiu Maior, precum şi o fundaţie creştină, cel mai bun laborator de încercări materiale de construcţii (două miliarde), cinci garaje solicitate de acelaşi omniprezent primar (1 miliard), cantina TCM (5-6 miliarde), clubul de 360 de mp situat în cartierul 22 Decembrie închiriat Ansamblului Mureşul, o cabană în Week-end, o fermă de porci la Sângeorgiu de Mureş, două blocuri cu 120 de apartamente şi o vilă de opt camere la Sovata.  În total un patrimoniu de 45-46 miliarde de lei.

Singurul care a fost de găsit săptămâna trecută a fost co-asociatul RUXMAR Trade, Ioan Ormenişan Bojan. Restul, în speţă Dorin Nicolae, directorul APAPS Braşov, Sorin Ţerbea sau Ioan Băciulescu s-au dat la fund. Cu Dorin Florea nu mai încercăm. Încă nu ne-a răspuns la ultima sesizare.
Ioan Ormenişan Bojan ne-a declarat: “Nu ştim încă dacă vom participa, totul este în funcţie de preţ, de ce va prevedea oferta de vânzare. În plus nu mai suntem atât de interesaţi, deoarece între timp am făcut alte investiţii”.