Oamenii partidului din justitia mureseana (II)

(continuare din numarul trecut)

O atmosfera de tensiune greu de descris în cuvinte. Judecatori, procurori, avocaÈ›i È™i personal auxiliar…Fiecare dintre ei s-a aflat pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp în atenÈ›ia serviciilor speciale. Tuturor li s-au întocmit fiÈ™e de urmarire pe baza unor note informative. Mai mult sau mai puÈ›in verificate, aceste note – în mod deosebit cele întocmite de sursele “1672â€, “Elevul†și “Filipescu†– au stat la baza unor analize È™i sinteze informative care au fost înaintate periodic la BucureÈ™ti. Iar masurile dispuse împotriva celor consideraÈ›i indezirabili nu au întârziat sa se faca simÈ›ite.   

â€Elementele burgheze†creeaza o stare de psihoza în justiÈ›ia mureÈ™eana
Pentru comuniÈ™ti era vital sa cunoasca starea de spirit din rândul personalului care încadra aparatul de justiÈ›ie mureÈ™ean. Atunci când informaÈ›iile obÈ›inute se È™i confirmau valoarea informaÈ›iei era deosebita. Se È™tia pe cine se poate conta cu adevarat È™i pe cine mai puÈ›in sau chiar deloc, pentru ca ulterior aceÈ™tia din urma sa fie îndepartaÈ›i din sistem. Spre exemplu, pe o astfel de lista întocmita în anul 1949, se afla È™i judecatorul Kincses Elemer, de la Judecatoria Populara Miercurea Niraj, despre care slt. de securitate Lote Vasile, scria: “….cunoscut ca reacÈ›ionar È™i duÈ™man al poporului…cunoscut ca aparator al elementelor bogate È™i chiabureÈ™ti.†Pe o alta lista, întocmita de Securitate în anul 1951, îl regasim din nou pe Kincses Elemer, de data aceasta în calitate de procuror la Parchetul Tribunalului MureÈ™ – scapase de epurare – alaturi de Stefanelli Radu, procuror la Parchetul CurÈ›ii de Apel sau de Sauber Bernard, “procuror la Parchetul Tribunalului MureÈ™, provenit din câmpul muncii care a afirmat ca, odata raionaÈ›i (reorganizaÈ›i – n.a.) vom scapa È™i de birocraÈ›ie È™i de cei ce susÈ›in aceasta.†Referindu-se la o anume stare de nesiguranÈ›a existenta în cadrul aparatului de justiÈ›ie mureÈ™ean – urmare fireasca a unor permanente reorganizari È™i comasari – într-un alt raport-sinteza din 10 noiembrie 1951, un ofiÈ›er de securitate preciza faptul ca: “…aceasta stare de psihoza se datoreÈ™te unor elemente burgheze ca de exemplu  Stefanelli Radu, procuror de curte, Stoica Simion….† Este greu de imaginat astazi modul în care a fost conceput È™i realizat aparatul informativ al SecuritaÈ›ii locale, la începuturile ei, fara consultanÈ›a È™i aportul efectiv al cadrelor provenite din serviciile speciale ale fostului regim È™i care au mai fost pastraÈ›i un timp în serviciu. Dupa diversitatea informaÈ›iilor È™i a mediilor din care provin informaÈ›iile, rezulta ca Securitatea mureÈ™eana reuÈ™ise cu succes penetrarea informativa a tuturor mediilor de interes.    

Ce însemna traficul de influenÈ›a…Varianta anilor ’50
Spre exemplu, în cazul procurorului Monai Alexandru din Ministerul JustiÈ›iei, venirea în inspecÈ›ie la Târgu-MureÈ™ s-a dovedit a-i fi fatala în cariera. Printr-o nota informativa, un informator din anturajul sau imediat, È›inea sa semnaleze SecuritaÈ›ii faptul ca procurorul ar fi promis sa intervina pentru a se interesa de situaÈ›ia unui condamnat politic, fiul unui croitor din Târgu-MureÈ™. Mai mult chiar, procurorul Monai ar fi promis ca va face toate diligenÈ›ele necesare pentru ca fiul croitorului Fodor sa fie eliberat. Și cum totul are un preÈ› – potrivit aceleiaÈ™i note informative din 10 noiembrie 1951 – procurorul Monai n-ar fi plecat cu mâna goala, ci ar fi primit un palton de iarna È™i niÈ™te…oua. “…TovaraÈ™ul procuror Monai Alexandru din Ministerul JustiÈ›iei din BucureÈ™ti – se preciza în nota-raport întocmita de ofiÈ›erul de Securitate care beneficiase de o informaÈ›ie în acest sens – aflându-se în control È™i sprijin în regiunea noastra È™i vizitându-È™i È™i socrii sai care domiciliaza în Târgu-MureÈ™, prezentându-se la el croitorul Fodor I., domiciliat în strada CalaraÈ™ilor, nr. 11, È™i solicitându-i pentru a interveni pentru fiul sau ce se gaseÈ™te depus la Penitenciarul Central, nr. 34 din ConstanÈ›a, ca È™i condamnat politic, care a trecut frontiera clandestin, l-a asigurat pe acesta, ca în scurt timp fiul lui va fi pus în libertate. Din informaÈ›iuni neverificate rezulta ca acest croitor i-ar fi dat niÈ™te oua, È™i ca în prezent îi face un palton de iarna pentru care lucru nu-i va lua nimic.†„Ce timpuri, ce moravuri parca-ti vine sa exclami gândindu-te si comparând nivelul „spagii†de atunci cu cel de acum. Nu È™tim daca toate informaÈ›iile s-au dovedit a fi reale È™i daca la dosarul lui Monai se mai aflau È™i alte acuze, cert este faptul ca ulterior a fost demis. Victima a sistemului sau victima a propriilor trasaturi de caracter ? Incertitudinile de ordin politic, greutaÈ›ile economice ale perioadei respective – era la mai puÈ›in de un deceniu de când razboiul luase sfârÈ™it – la care se adauga, în cazul unora, È™i anumite tare de caracter au favorizat cu siguranÈ›a acÈ›iunile SecuritaÈ›ii muresene.

Supravegherea din interiorul sistemului
Foarte interesante si sugestive se dovedesc a fi notele informative date de unii informatori din justiÈ›ia mureÈ™eana. Sursa â€Elevulâ€, spre exemplu, într-o nota informativa din data de 30 martie 1949, menÈ›iona : “Sunt informat prin grefierul Caliman ca funcÈ›ionarii de la JustiÈ›ie sunt îngrijoraÈ›i cu noua încadrare, discutându-se È™i în mijlocul magistraÈ›ilor care aproape toÈ›i au fost degradaÈ›i È™i numai Mura a fost avansat ca È™i consilier, deÈ™i socrul sau este cel mai înfocat reacÈ›ionar, iar È™ogorul sau este arestat.†Și soluÈ›iile date de judecatori în anumite procese erau atent â€monitorizate†de anumiÈ›i informatori. “Sunt informat – preciza sursa cu indicativul 1672, într-o nota informativa din 7 aprilie 1949 – ca judecatorii de la Curtea de Apel din Târgu-MureÈ™ sunt prea binevoitori faÈ›a de inculpaÈ›ii care sunt judecaÈ›i în recurs. Astfel, numiÈ›ii Vlasiu, Semo Hoppan et Comp., care au fost condamnaÈ›i la mai mulÈ›i ani de închisoare corecÈ›ionala, fiind implicaÈ›i în afacerea Dujak din Reghin, facând recurs, Curtea le-a admis în parte recursul È™i le-a redus în mod simÈ›itor pedeapsa acordata de prima instanÈ›a de sabotaj. Acest procedeu de a lucra este cunoscut de catre mulÈ›i dintre cetaÈ›enii oraÈ™ului, care considera astfel Curtea ca o instanÈ›a ce reduce pedepsele sau achita cu prea multa uÈ™urinÈ›a.†Comentariile facute de angajaÈ›ii din justiÈ›ia mureÈ™eana nu scapau nici ele â€vigilenÈ›ei†informatorilor. Spre exemplu, sursa â€Filipescuâ€, în nota data SecuritaÈ›ii în data de 1 iunie 1951, preciza : “În ziua de 30 mai a.c., Vasiliu Ioan, funcÈ›ionar la Curtea de Apel din Târgu-MureÈ™, mi-a spus ca Vladescu Emil È™i Kebici Nicolae, ambii funcÈ›ionari la Curtea de Apel din Târgu-MureÈ™, continua È™i acum, mai accentuat criticile lor faÈ›a de regimul socialist…agitând printre ceilalÈ›i funcÈ›ionari È™i afirmând ca în regimul actual se traieÈ™te mizerabil, ca viaÈ›a este mai scumpa, ca este mizerie…în general ambii duc o intensa propagandaa împotriva regimului socialist de la noi, din URSS È™i din statele cu democraÈ›ie populara.â€