Oficiul prefectural, soluția pentru demarginalizarea Sighișoarei

Prefectul Ciprian Dobre, la prima vizită în această calitate la Sighișoara a anunțat deschiderea unui oficiu prefectural în municipiul de pe Târnava Mare. Ideea a prins foarte bine în rândul sighișorenilor, deși încă nu sunt cunoscute foarte multe detalii. Despre necesitatea unui birou al Prefecturii acolo, despre argumentele în favoarea înființării acestuia, dar și despre alte amănunte am stat de vorbă cu Mircea Purenciu, președintele interimar al PNL Sighișoara.

ZIARUL de Mureș: De ce se pune problema unei reprezentări prefecturale în zona Sighișoara?

Mircea Purenciu: Probema e mai veche. În 2000 se punea problema unei subprefecturi. Discuția a fost redeschisă în 2004, parțial cu aceeași motivație, întrucât ea se completează cu situația de fapt, perspectiva integrării europene. Sighișoara are o poziție geografică marginală. Dacă facem un calcul de distanțe, de la Saschiz, de exemplu la Târgu Mureș și chiar de la Daneș la Târgu Mureș, distanțele sunt între 60 și aproximativ 90 de kilometri. Distanțe care nu se regăsesc în restul județului la o asemenea dimensiune. Doi: localitățile nu beneficiază de o legătură relativ ieftină și stabilă cu Târgu Mureșul, cum ar fi calea ferată. Apoi, oricum o facem și o explicăm, Sighișoara se situează într-o altă poziție regională. Sighișoara este pe Târnava Mare. Și vă dau un exemplu: se pune problema rezolvării alimentării cu apă și soluționării problemei canalizării. Logica, și nu numai logica, impune ca această problemă să fie rezolvată fie prin aducerea apei de la Zetea, tratarea problemei aprovizionării cu ape și a uzurii apelor pe acest fir: Odorhei, Cristur, Sighișoara – Mediaș, Blaj. Este altceva. Și-așa sunt și alte chestiuni care țin de această specificitate zonală, acestea sunt argumente tradiționale. În timp, și din păcate, s-a mai adăugat o motivație subiectivă. Sighișoara a fost percepută de oamenii din zonă ca o lipitură la un județ desprinsă dintr-o regiune. Tot așa cum locuitorii județului i-au perceput pe sighișoreni ca niște “veniți”. Și din această cauză, inclusiv în anii puterii populare și-n anii de după revoluție, raporturile dintre Târgu Mureș și Sighișoara au fost influențate de această stare de spirit subiectivă. Venind în contextul anului 2004 și al perspectivei care ne așteaptă se pune problema descentralizării. Acea de a aduce serviciile de la Târgu Mureș mai aproape de cetățenii acestui areal. E necesar să se facă acest lucru, pentru că, în definitiv, sensul acestor servicii ale instituțiilor descentralizate, respectiv județene este acela de a presta pentru locuitori o activitate. Aici se pune problema să se asigure deservirea unei populații de, să zicem, circa 60 000 de cetățeni, nu am o cifră exactă; e vorba de Sighișoara plus 7 comune învecinate care au afluire prin transport și prin tradiție pe zona Sighișoarei. Începând de la Saschiz spre Sighișoara, Daneș, Nadeș și Viișoara.

ZIARUL: Cum ar putea fi soluționată această problemă ?

M.P.: Sunt două căi. O cale care presupune un efort normativ, respectiv cel puțin o hotărâre de guvern care să particularizeze acest lucru pe structura Prefecturii Mureș. Ar putea fi nu neapărat o subprefectură pentru că e pretențioasă și costistoare o structură de acest tip. Dar să se concretizeze într-un oficiu prefectural, un birou al Prefecturii. În cadrul lui ar trebui să se găsească o capacitate de realizare a activităților instituției prefecturii la nivel de județ, în specificul zonei Sighișoara. Și să aibă o subordonare nemijlocită, o parte cu compartimente din prefectură, iar în ceea ce privește conducerea propriu zisă direct cu prefectul.

Într-o discuție pe care noi cei care reprezentăm Alianța în zonă am avut-o cu dl. prefect am găsit receptivitate. Urmează să se pregătească o documentație în acest sens, și în următoarea perioadă să fie trimisă la București. Există apoi două posibilități: această propunere să fie agreată, și rezolvată într-un termen rezonabil, nu la anul și la mulți ani, sau, din rațiuni care sunt deasupra problemelor locale să nu-și găsească rezolvarea în această formă, și-atunci problema urmează să se rezolve prin “efort local”. Adică: o persoană fie din Corpul de control, fie din direcția care se ocupă de integrare europeană și administrație locală ș.a.m.d. fie împreună, să aibă atribuțiuni bine precizate în sensul monitorizării și coordonării activității prefecturale în zona Sighișoara. Am discutat și acest aspect: personalul existent în schema actuală a prefecturii să fie într-o cotă parte dirijat spre Sighișoara.

Obligatoriu însă, și prima soluție și a doua trebuie însoțite de descentralizare. Altfel, ce fac? Am un oficiu prefectural și mă duc să mă plâng că nu am prestații corespunzătoare de la instituțiile descentralizate. Se pune problema aceasta a reprezentării instituțiilor descentralizate și la nivel de Sighișoara. La ora actuală, exceptând ceea ce se întâmplă cu serviciul comunitar de evidență a persoanei, de Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș și de o inițiativă a Casei Județene de Asigurări Sociale și Pensii, în Sighișoara nu avem absolut nici o reprezentare. Dimpotrivă, nu beneficiem de serviciile instituțiilor nemijlocit în teritoriu nici pentru a prelua acele probleme care sunt în competență. Putem merge în detaliu: RAR, ARR, DSP, Inspectoratul Școlar Județean sau Vama. Dacă eu am o obligație de plată vamală trebuie să mă duc la Târgu Mureș pentru că personalului din zona Sighișoara nu i s-a dat competența să dețină un chitanțier.

Este necesar să avem un oficiu, și până atunci o prestație din partea prefecturii compensatorie într-o oarecare măsură. Pe de altă parte este necesar să se rezolve problemele de descentralizare în sensul celor spuse.

ZIARUL: De câți oameni ar fi nevoie ca să funcționeze aici un oficiu prefectural?

M.P.: Că schema va cuprinde un om, doi sau trei, că va cuprinde înzestrări colaterale (referent, secretară, autoturism), astea sunt niște lucruri care trebuie văzute și în limita pungii. Și acum, de ce să nu recunoaștem, parcurgem o perioadă de austeritate.

Că va fi un om, vor fi doi sau trei, important este că trebuie să existe o persoană care să gestioneze aceste probleme.

ZIARUL: Puteți preciza o dată până la care, eventual, oficiul prefectural va fi funcțional?

M.P.: Domnul prefect ne-a spus că în ceea ce-l privește a dat în lucru materialul de susținere. Se dorește ca în circa 2 săptămâni documentația să poată fi terminată și trimisă la București.

ZIARUL: O curiozitate firească, cine va conduce acest oficiu? Dl. consilier Adrian Gherca spunea că d-voastră ați fost propus.

M.P.: În ceea ce mă privește dacă colegii insistă să fiu nominalizat (pentru că exista această orientare a celor interesați de problemă spre a fi împins în față) trebuie să vă spun că, chiar dacă îmi doresc acest lucru, consider că nu sunt în măsură să pot să realizez toate atribuțiunile care îi vor reveni unui eventual șef de oficiu prefectural. Cred, așa cum am spus-o și-n alte domenii și-n alte ocazii, că acolo trebuie să existe un om cu o anume tinerețe care să se reflecte nu numai în starea fiziologică ci și în mentalități. Și doi la mână – un om capabil să dezvolte un efort susținut pe termen lung. În ceea ce mă privește am disponibilitatea de a sprijini prin forme legale, inclusiv comunicare directă, activitatea oficiului prefectural.

ZIARUL: E prea devreme să vorbim despre un posibil sediu?

M.P.: Nu, problema unui sediu este una delicată în Sighișoara. Sighișoara are în proprietate publică și chiar privată spații foarte puține. În condițiile în care au fost și sunt încă în derulare procese de revendicare care vor obliga niște activități de utilitate publică să se mute dintr-un loc în altul. Dar, după părerea mea, un asemenea oficiu prefectural nu necesită mai mult de o încăpere. În schimb, desfășurarea activităților, cu secvență săptămânală, bisăptămânală sau lunară a instituțiilor județene în Sighișoara necesită întradevăr o gândire foarte serioasă a problemei locației. Probleme de locație vor fi și nu sunt de lăsat pe când va fi, ci sunt de discutat acum pentru că eu sunt convins că există receptiviatte pentru problematica Sighișoarei și a zonei. Ori că va fi oficiu prefectural ori persoane desemnate din aparatul existent al Prefecturii, vor apărea soluții. Această solicitare de demarginalizare a Sighișoarei și a zonei se va realiza. Eu sunt convins că fiind vorba de interesul cetățenilor, și Primăria și Consiliul Local vor căuta cu interes și vor găsi soluții.

A consemnat Florentina CÄ‚LUGÄ‚R