”Omuleții verzi” vor veni și la Chișinău?

Războiul ”ciudat” din Ucraina, dar (încă) nedeclarat oficia,l reverberează puternic în întreg spațiul european, dar mai ales în zona de interes a Rusiei. Republica Moldova este considerată de Kremlin a fi în zona sa de interes, iar exprimarea opțiunii de aderare la UE de către acest stat a deranjat foarte mult Moscova. Rusia consideră că un rol important în manifestarea acestei opțiuni l-a avut și-l are în continuare România, stat care, în optica Moscovei, are propriile sale interese în zonă. După ce a atenționat România asupra acestui aspect, Rusia a trecut la măsuri directe împotriva Republicii Moldova.

Planul ”A”

În septembrie 2013 Rusia a introdus un embargou total asupra vinurilor exportate de Republica Moldova, iar mii de cetățeni moldoveni care lucrau în Rusia au fost expulzați. Din vara acestui an și livrările de fructe, precum și exporturile de conserve de legume și fructe, dar și de carne procesată dinspre Republica Moldova înspre Rusia au fost de asemenea interzise. Situația economică a Moldovei nu era nici anterior una foarte bună, dar ”măsurile de pedepsire economică” luate de autoritățile de la Moscova fac situația socio-economică și mai dificilă pentru cetățenii Republicii Moldov, iar guvernanții de la Chișinău se văd astfel puși în situația de a se confrunta cât de curând cu un val de nemulțumire populară crescândă. Între timp, factorii decizionali de la Moscova au trimis mai multe echipe de consilieri-experți pentru a discuta cu liderii moldoveni ai partidelor de opoziție în scopul de a-i determina să formeze, în perspectiva alegerilor din noiembrie 2014 din Republica Moldova, un bloc electoral unitar care să-i înfrângă pe adepții aderării la UE. În felul acesta s-ar realiza o translatare pașnică a puterii, dar și a opțiunilor politico-economice, dinspre UE înspre  Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Și dacă acest plan nu reușește? Vor fi trimiși ”omuleții verzi”, după bine cunoscutul scenariu ucrainean?

Planul ”B” … înainte de a trimite ”omuleții verzi”
Potrivit unor informații apărute în presa din Republica Moldova – în special în publicația ”Jurnal de Chișinău” – consilieri-experți (sau emisari?) din Rusia au purtat în urmă cu câteva zile discuții cu lideri ai partidelor de stânga din Republica Moldova. Intenția respectivilor consilieri-experți este ca aceste partide de stânga să formeze un bloc electoral unitar la viitoarele alegeri din 30 noiembrie a.c. În opinia Moscovei acest bloc electoral ar putea obține în jur de 53% din voturile electoratului și deci garanția că Republica Moldova va putea fi satelizată în mod pașnic urmând întocmai indicațiile Kremlinului. Cei vizați de Moscova sunt: Vadim Mișin – Partidul „Renaştere Vozrojdenie”, Igor Dodon – PSRM, Victor Stepaniuc – Partidul Popular Socialist, Victor Şelin – PSD și Mihail Formuzal – „Partidul Regiunilor”. Este vizat, desigur, a face parte din acest viitor bloc electoral și cel mai important partid de opoziție, PCRM, dar cu condiția ca Vladimir Voronin să fie înlăturat de la conducerea lui. În opinia celor de la Moscova, Voronin, fost general-maior de miliție până în 1990, și fost președinte al Republicii Moldova între 2001 – 2009, deși considerat fidel liniei pro-moscovite, trebuie înlăturat întrucât este compromis ca urmare a mai multor scandaluri de corupție și, cu imaginea publică serios ”șifonată”, nu mai poate fi util, deci nu mai poate reprezenta o garanție a succesului. Potrivit informațiilor apărute în presa de la Chișinău, consilierii-experți sunt apropiați ai lui Vladislav Surkov, consilier al președintelui Vladimir Putin. Fost șef adjunct al administraţiei prezidenţiale ruse, în perioada 1999-2011 și fost vicepremier (demisionat în 2011) Surkov, acum în vârstă de 51 de ani, este considerat drept principalul ideolog al regimului Putin. Surkov este și autorul unor concepte precum cel de “democraţie dirijată”.

În loc de CV. Cine sunt cei vizați de Kremlin pentru a-i face jocurile?

Vadim Mîșin, lider al Partidului „Renaştere Vozrojdenie”, este născut în 1945 și este de profesie jurist. Are gradul de general-maior de miliție în rezervă și este și președinte al Uniunii Ofițerilor din Moldova. În anul 2012 a părăsit PCRM și tot în același an a fost ales președinte al Partidului „Renaştere Vozrojdenie”. Igor Dodon este de profesie economist și a îndeplinit funcția de prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova din 2008 până în 2009, iar pe cea de ministru al economiei și comerțului din 2006 până în 2009. Este cadru didactic la Universitatea de Stat din Moldova. Dodon, fost membru al PCRM, a părăsit acest partid în în 2011 și tot în același an a fost ales lider al Partidului Socialiștilor din Moldova (PSRM). El este un fervent susținător al federalizării Republicii Moldova organizând în acest sens foarte multe manifestații. Tot el a inițiat – fără succes – un referendum de schimbare a drapelului tricolor al Republicii Moldova. Profesor de limba și literatura rusă și de istorie, fost viceprim-ministru în guvernul Tarlev, fost locotenent-colonel, Victor Stepaniuc, născut în 1958 este un pro-rus declarat. Istoric, cu o teză de doctorat contestată, Stepaniuc care provine și el din PCRM, a promovat și promovează ideea de a se renunța la studierea istoriei românilor în școală și încearcă să acrediteze ideea că moldovenii sunt o națiune diferită de români. Din anul 2011 a devenit lider al nou înființatului Partid Popular Socialist. Victor Șelin, născut în 1965, este un prosper om de afaceri din Republica Moldova, iar din 2010 este președinte al celei mai vechi formațiuni constituite în Moldova de peste Prut, Partidul Social Democrat. El este un fervent susținător al  Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan.

Mihail Formuzal și Ținutul secuiesc

Cel mai interesant personaj cu care consilierii ruși au purtat discuții este fără doar și poate Mihail Formuzal, liderul Partidului Regiunilor din Republica Moldova. Născut în 1959, fost militar de carieră în Armata Roșie și trecut în rezervă la cerere în anul 1994, Formuzal îndeplinește din 2006 funcția de bașcan (guvernator) al Găgăuziei, iar din 2011 este și președinte al Partidului Regiunilor din Moldova, un partid care se pronunță și militează fără echivoc pentru federalizare fiind împotriva apropierii de România și care contestă istoria și limba comună. Într-o analiză a CESI, un think thank înființat în 2014, la Londra, este menționat și acest Mihail Formuzal. Potrivit analizei CESI, tradusă și difuzată de  mai multe publicații și site-uri din media românească, Rusia este interesată în a-i legitima pe liderii ”Ținutului secuiesc” creând astfel ”iluzia unor relații politice și economice cu alte teritorii pro-rusești din interiorul sferei de interes românești. Potrivit sursei citate, ar exista contacte între Rusia, Consiliul Național al Secuilor și liderul găgăuz, Mihail Formuzal, începute în 2012 și continuate în 2014. Toate acestea ar avea ca scop întărirea poziției Kremlinului în regiune și slăbirea rivalului regional, România…” Aceeași analiză CESI arată că proiectul de autonomie teritorială pe criterii etnice inițiat, finalizat și anunțat săptămâna trecută de liderii UDMR, ”coincide cu publicarea unor studii și analize privitoare la modul cum Ungaria țintește să destabilizeze situația din România servind interesele Rusiei. Pe de altă parte, scena politică românească a consemnat apariția unor mișcări naționaliste autohtone de tip Jobbik. Pe lângă aceste evoluții, atmosfera se inflamează cu gesturi și declarații politice menite să tensioneaze relația româno-maghiară”. Este bine cunoscută și poziția Ungariei care sprijină autonomia pe criterii etnice, dar este bine cunoscut și faptul că Ungaria lui Viktor Orban are o relație foarte apropiată cu Rusia lui Vladimir Putin. Rusia este principalul partener economic şi comercial al Ungariei din afara UE și tot Rusia este cea care i-a făcut ”cadou” Ungariei gazoductul South Stream, precum și un credit de 10 miliarde de euro pentru modernizarea centralei nucleare de la Paksi. Mai trebuie spus și faptul că după ”strângerea” relațiilor ruso-maghiare, la scurt timp Ungaria, acest ”copil zburdalnic” al UE, a reușit să-și achite integral împrumutul contractat la FMI declarând că desființează biroul acestuia de la Budapesta. Situația în întreg spațiul european – inclusiv în Republica Moldova – este deosebit de complexă și deschisă oricăror evoluții posibile.

“Mă voi bucura să nu mai aud explozii în regiune, dar voi fi cu adevărat mulțumit abia când armata noastră va ajunge până la granița cu România…”
(Pavel Gubarev, lider al separatiștilor pro-ruși din Ucraina, într-un interviu acordat BBC)

”Planul lui Vladimir Putin este să ajungă la Dunare (…) Ieri, unul din liderii teroriștilor din estul Ucrainei a afirmat că unul dintre obiective este să ajungă la frontiera cu România. Intenția este confirmată de unul care cu arma în mână afectează integritatea teritorială a Ucrainei. Este un element care confirmă corectitudinea deciziei noastre privind planul de contingență…“
(Fragment dintr-o declarație a lui Traian Băsescu, Președintele României)

”I-am spus rezultatul vizitei noastre de la Chișinău și sprijinul total pe care România îl acordă Moldovei pentru integrarea cât mai rapidă în UE. I-am spus foarte clar despre deschiderea gazoductului și semnificația pentru Moldova (…) Am exprimat încă o dată poziția Guvernului României, o poziție de susținere totală, necondiționată, activă, a integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, susținerea privind sancțiunile impuse deja atât de UE, cât și de SUA la adresa Federației Ruse și faptul că din punct de vedere al României este esențial ca Ucraina să-și poată asigure granița cu Federația Rusă, să-și asigure un parcurs democratic și proeuropean….”
(Fragment din declarația de presă a premierui Victor Ponta vis-a-vis de discuțiile purtate cu Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate)