Onestitatea, competitivitatea, inovația aduc glorie Finlandei

Ambasadorul extraordinar și plenipotențial al României în Republica Finlanda și Republica Estonia a avut amabilitatea de a acorda un interviu Revistei Nordica cu ocazia Zilei Naționale a Finlandei despre relațiile româno-finlandeze pe tărâm diplomatic, politic, economic și cultural, dezvăluindu-ne totodată secretul succesului finlandez.

Reporter: Excelența Voastră domnule ambasador, vă rugăm să prezentați pe scurt istoricul relațiilor dintre

România și Finlanda, cu precădere al celor de natură economică, socială și culturală, fără a neglija latura politică.

ES Lucian Fătu, ambasador extraordinar și plenipotențial al României în Finlanda și Estonia: Relațiile diplomatice dintre România și Finlanda datează din 1920, dar legăturile dintre țările și popoarele noastre sunt de dată mult mai timpurie. Încă din 1890, la Helsinki (Helsinfors), a fost deschis un consulat onorific al României. Deși despărțite geografic și condiționate istoric diferit, România și Finlanda au fost unite, peste secole, de idealul comun al emancipării naționale și construirii democrației moderne. Aflați împreună, sub arme, în conjuncturi dictate de confruntările marilor puteri europene începând cu secolul al XVIII-lea, românii și finlandezii s-au descoperit nu numai ca aliați, dar și ca reprezentanți ai unor culturi și mentalități care s-au întrepătruns continuu. În plan bilateral, dialogul politic româno-finlandez rămâne canalul principal de interacțiune, așa cum a dovedit-o, în acest an, vizita de stat în țara noastră, la 8-9 iunie, a Președintelui Finlandei, doamna Tarja Halonen.

Studiul limbii, punte de legătură între România și Finlanda

Pe filon cultural, anul 1854 marchează prima traducere din literatura populară finlandeză, realizată de Timotei

Cipariu, iar primul fragment din epopeea națională „Kalevala” apare în limba română la Iași, în 1894. La rândul său, scriitorul și jurnalistul Zachrias Topelius publică în

Finlanda relatări despre revoluția de la 1848 din Å¢ara Românească și Transilvania. În prezent, polii care definesc continuitatea interferențelor culturale româno-finlandeze sunt lectoratele de la Cluj Napoca și Turku, unde profesori dedicați păstoresc generații de tineri români și finlandezi dornici să își descopere reciproc valori culturale și noi puncte de confluență. În contextul pieței unice europene și al reglementărilor care guvernează economia UE, țările noastre au înregistrat progrese constante în schimburile bilaterale, al căror nivel rămâne încă modest comparativ cu potențialul celor două țări. Să nu uităm însă că anul 2008 marchează lansarea producției fabricii NOKIA de la Jucu, după ce, în aprilie 2007, compania Finnair a deschis linie directă cu Bucureștiul, iar numărul zborurilor se preconizează să sporească.

Rep.: În ce măsură este implicată Ambasada României la Helsinki în sprijinirea activităților de promovare a culturii române în Finlanda? Credeți că dezvoltarea unor proiecte culturale comune, între Finlanda și România, care să genereze un spațiu al dialogului intercultural ar fi o inițiativă care va avea răspuns?

L. F.: Impreună cu colegii mei, am în atenție cu precădere promovarea culturii și spiritualității românești, ca vector eficient de imagine și comunicare. Cu sprijinul Institutului Cultural Român, al MAE și MCC sau prin contacte directe, desfășurăm un calendar variat de evenimente, atât în Helsinki, cât și în afara capitalei. Finlandezul este mai puțin exuberant, dar vibrează interior cu multă receptivitate la fenomenul cultural, iar gradul de interes pentru regiunea noastră și pentru România, în special, este remarcabil și mi-a oferit o plăcută surpriză, la sosirea mea aici. Dincolo de activitatea sistematică desfășurată de lectoratul de limbă română de la Helsinki, slujit cu înaltă responsabilitate de doamna profesor Marilena Aldea, ambasada a organizat sau susținut o serie de manifestări de cultură în decursul acestui an, dintre care menționez: turneul pianistei Ilinca Dumitrescu, în luna martie, serile de poezie, la ambasadă, dedicate Poetului Național, la 12 ianuarie, și câtorva dintre cei mai recunoscuți poeți români, în cadrul Nopții Culturale a Helsinki-ului, în august, expoziția de fotografie „Constantin Brâncuși”, organizată în luna octombrie la Mariehamn, capitala Insulelor Åland, participarea în cadrul Zilelor Francofoniei, în martie, lansarea Ghidului de Turism în România, tot în martie și altele. În cursul acestui an, o serie de filme românești au fost prezente în festivaluri din Finlanda, iar formația de dansuri populare „Frunza”, alcătuită din tineri finlandezi pasionați de folclorul nostru, a continuat să se constituie într-un adevarat emisar al identității culturale românești în „Å¢ara celor o mie de lacuri”.

Rep.: Cât de mare este comunitatea de români din Finlanda și cum sunt aceștia receptați de societatea finlandeză? Considerați că permanentizarea cursurilor de limba și literatura română din cadrul Universității din Helsinki este de bun augur în acest sens?

L.F.: În Finlanda, trăiesc probabil peste 900 de români, concentrarea comunității înregistrându-se în capitală și în orașele mari: Turku și Tampere. Românii de aici sunt un grup preponderent tânăr, atât ca medie de vârstă, cât și ca durată de ședere. Ca peste tot în lume, comunitatea românească din Finlanda se defineaște atât prin dorința de conservare a identității naționale în plan lingvistic, cultural, confesional, cât și prin efortul de adaptare la societatea de adopție și, în cazul Finlandei, la condițiile de mediu. Finlanda nu este un stat de tranzit, din punct de vedere geografic, așadar străinii care se stabilesc aici o fac în cunoștință de cauză și cu o finalitate care nu se regăsește, poate, decât în mentalul emigrantului care traversează

Atlanticul. Evident, apartenența comună la Uniunea

Europeană, ca și posibilitățile extinse de comunicare și circulație micșorează distanțele, dar nu anulează dimensiunea de tenacitate a românilor care aleg Finlanda ca țară de reședință.

Asociațiile româno-finlandeze, vectori de promovare a culturii românești

Pe lângă Asociația Românilor din Finlanda, care cuprinde cam 200 de români, în special din zona Helsinki, și alături de o organizație similară în zona Tampere, de peste 50 de ani, ființează Asociația de prietenie Finlanda-România, alcătuită preponderent din finlandezi care cunosc și iubesc țara noastră și care se constituie într-un puternic vector de promovare și chiar de unificare a spiritualității românești în această țară.

Rep.: Care sunt simbolurile românești pe care considerați că ar trebui să le promovăm în afara țării?

L.F.: Adevărul. Cred că este esențial să ne facem cunoscuți așa cum suntem, nici sfioși în a ne afirma valorile, nici ipocriți în a ne escamota slăbiciunile. În Finlanda, lipsa de informație, marchează percepția României mult mai bine decât clișeele. Societatea nordică este reticentă și se dezvăluie greu, dar are obiectivitate și criterii clare de evaluare. Nordicii nu practică generalizarea, în niciun sens, aici individul este luat ca atare, dar, spre deosebire de alte zone, societatea însăși este aici mult mai compactă, mai uniformă, ca atare anumite generalizări vin de la sine. Munca, seriozitatea și respectul cuvântului dat sunt valorile cu care românii de aici, mă refer în special la cei stabiliți definitiv, se identifică și definesc România. În esență, nu cred că ar trebui să ne propunem, și nici nu cred că ar fi realizabil, să promovăm alte simboluri decât cele la care noi înșine rezonăm, pe care le purtăm în suflet oriunde ne aflăm, și pe care le recunoaștem, cu onestitate, ca definitorii românului etern și românului contemporan. Adică, să căutăm și să transmitem întreg adevărul despre noi.

Rep.: Ce credeți că ar putea românii să preia ca exemplu din societatea finlandeză?

L.F.: Există repere care aduc glorie Finlandei: onestitate, competitivitate și inovație, respect față de lege și semeni, activism internațional fără ostentație, o relație armonioasă cu natura, un sistem de educație performant și, nu în ultimul rând, o remarcabilă solidaritate socială.

Rep.: Care este mesajul dvs. de Ziua Națională a Finlandei?

L.F.: „Hyvää itsenäisyyspäivää Suomen kansalle sekä luottamusta ja sisua tulevaisuuteen!” Adică, felicitări cu ocazia Zilei Independenței și încredere în viitor și în vitalitatea finlandeză (sisu). Acest termen este greu traductibil, dar identifică dârzenia finlandezului, așa cum dorul ne unește, irepetabil în alt grai, pe noi, românii, în special când suntem la distanță de casă și ne încălzim la bucuria propriei Zile Naționale.

Rep.: Mulțumim frumos!

L.F.: Mulțumesc, la rândul meu, Revistei Nordica, pentru spațiul acordat modestei mele contribuții.

A consemnat Diana Săcărea