Păreri contradictorii la Bruxelles

Părerile de la Bruxelles, asupra extinderii Uniunii Europene, sunt contradictorii. Integrarea României în UE va depinde exclusiv de capacitatea țării noastre de a îndeplini toate reformele cerute. Sau agenda politică internă a unor țări europene poate influența acest drum?

“România speră să grăbească procesul de ratificare a tratatului de aderare la UE de către statele membre, ținând însă cont de consecințele voturilor negative asupra Constituției europene și de climatul politic european”, afirma ministrul român de externe, la finalul reuniunii Consiliului de Asociere UE-Romania, din 14 iunie, desfășurat la Bruxelles. Aceste declarații vin în contextul semnalelor contradictorii de la Bruxelles, privind aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, transmise sub forma unor declarații foarte ferme ale unor comisari europeni sau prin conținutul scrisorilor de avertizare trimise României și Bulgariei, recent. Potrivit unor surse de la Bruxelles, citate de rețeaua Euractive, conținutul scrisorilor de avertizare adresate României ridică serioase motive de îngrijorare în privința țării noastre. Prima problemă privește contractele de achiziții publice, unde legislația, deși transpusă, continuă să nu fie implementată, iar contractele sunt acordate în condiții neconforme cu normele comunitare. A doua se referă la proprietatea intelectuală, unde preocuparea cea mai serioasă a Bruxelles-ului nu este pentru lipsa protecției drepturilor de autor în plan intern, ci pentru lipsa controalelor adecvate la frontiere, ceea ce face ca țara noastră să fie ușor tranzitată de mărfurile contrafăcute venite din est, care ajung apoi în UE. În domeniul protecției mediului, nu a fost transpus tot acquis-ul comunitar, iar UE așteaptă să vadă directiva privind poluarea industrială pusă în practică. Referitor la compatibilitatea sistemului românesc de taxe și impozite cu cel european, oficialii UE sunt rezervați.

Românii secretoși

Cele mai mai întârzieri par, însă, a se înregistra în agricultură, concurență, justiție și afaceri interne.

“Ca să poată beneficia de fondurile europene, fiecare stat membru trebuie să aibă o agenție de coordonare și să fotografieze terenul agricol, să înregistreze toate fermele și să știe foarte clar fiecare parcelă de pământ, cui aparține, pentru cadastru”, explică oficialii UE.

“Autorităților române le-a luat un an și jumătate-doi ani numai ca să se decidă care va fi această agenție, apoi le-a mai luat jumătate de an să selecteze cine va face pozele, iar apoi Ministerul Apărării a spus că, din motive de siguranță natională, nu poate permite fotografierea teritoriului țării. Toate cele 25 de state membre au trebuit să se conformeze acelorași condiții și nici una nu a obiectat în privința fotografierii. În plus, România cunoștea această condiție și o acceptase, așa că trebuia să o respecte. În definitiv, asta e problema României, nu a noastră, pentru că dacă nu face aceste lucruri, nu va putea primi nici un ban pentru agricultura”, au explicat surse specializate de la Bruxelles. Potrivit acestora, pentru “bâlbele” autorităților române este de vina proasta administrare, nu corupția, noul guvern de la București dovedindu-se mai deschis decât precedentul.

Eterna corupție

Performanțele României, în materie de concurență, care pot declanșa clauza de salvgardare, în cazul în care nu vor fi satisfăcătoare, sunt, de asemenea, sub asteptări. “Vrem să vedem progrese serioase în privința capacității Consiliului Concurenței de a identifica ajutoarele de stat și de a le recupera acolo unde au fost acordate abuziv. Consiliul se poate consulta cu experții noștri, pentru a afla precis ce este și ce nu este ajutor de stat. Nu au facut-o suficient, iar problema este în primul rând lipsa personalului calificat corespunzător”, este explicația de la Bruxelles. În materie de Justiție și Afaceri Interne, dacă în privința progreselor reformei justiției și cooperării internaționale, Bruxelles-ul este mulțumit de ultimele evoluții, rămâne în schimb preocupat de lupta împotriva corupției și crimei organizate și de controlul frontierelor, unde infrastructura este nesatisfăcătoare. “Chiar dacă ne interesează corupția la nivel înalt, considerăm ca fenomenul este generalizat în România și vrem să vedem clar că autoritățile se asigură că ea nu mai este privită ca o alternativa.”

La 13 iunie, cu doar câteva zile înainte de summitul de la Bruxelles, comisarul european pentru relații externe și politica de vecinătate a UE, Benitta Ferrero Waldner, solicita încetinirea ritmului extinderii. “Trebuie să dăm oamenilor timp să respire” a spus oficialul european. “Trebuie să îndeplinim ceea ce ne-am propus, dar părerea mea este să reducem ritmul extinderii”, fapt ce ar însemna ca România și Bulgaria să fie lăsate să aștepte. Semnalul dat de oficialul de la Bruxelles este primul de acest gen, după afirmațiile cancelarului Austriei, Wolfgang Schuessel, care declarase vineri, 12 iunie, potrivit postului de radio Europa Liberă, că este convins de faptul că aderarea Romaniei și a Bulgariei va fi amânată cu un an. Aflat la Sofia, ministrul austriac al economiei și muncii, Martin Bartenstein, declara, însă, că afirmațiile lui Schuessel au fost scoase din context și că Austria a sprijinit întotdeauna aderarea Bulgariei la UE și va continua să o facă. Partidul Popular Austriac și-a exprimat temerile că România și Bulgaria nu ar fi pregatite de aderare. “Cu toate că Bulgaria și România sunt pe drumul cel bun spre aderare, există îndoieli întunecate în privința gradului lor de pregătitre pentru a adera în 2007”, a declarat Andreas Khol, președintele parlamentului și unul din liderii Partidului popular din Austria. Acesta a mai spus că liderii UE trebuie să se gândească serios la amânarea aderării celor doua țări cu cel putin un an iar Turcia nu are nici o șansă să intre în Uniunea Europeană mai devreme de 2025.

Potrivit Southeast European Times, vicepreședintele Comisiei Europene, Guenter Verheugen, consideră aderarea Bulgariei și României ca fiind una din prioritățile Uniunii. Adresându-se cotidianului german Sueddeutsche Zeitung, Verheugen, fost comisar european pentru extindere până anul trecut, a subliniat faptul că procesul trebuie să continue în ciuda rezultatelor celor două referendumuri, avertizând că stabilitatea Europei de Sud-Est depinde de acesta. Verheugen consideră că statele candidate la aderare – în special România și Bulgaria, care se afla într-o fază avansată – “nu trebuie să platească prețul eșuării Constituției UE”. Întrebat dacă nu cumva extinderea trebuie măcar încetinită, dacă nu oprită, comisarul european a raspuns: “Stați așa! Abia cu câteva săptămâni în urma am semnat tratatele care prevăd aderarea României și Bulgariei la 1 ianuarie 2007. Cu ce Dumnezeu au greșit, de atunci, românii și bulgarii? Nu trebuie să facem aceste două popoare să sufere pentru dublul “NU” spus Constituției Europene. Aderarea celor două țări este prioritară pentru Uniunea Europeana – fără ea nu poate exista stabilitate în Europa de Sud-Est. Am uitat, deja, cu toții, ce s-a întamplat în Kosovo?”. Cât despre consecințele economice ale lărgirii, acestea nu sunt defavorabile pentru “vechii membri”, dimpotrivă, Europa Occidentală profită mult mai mult în urma creșterii economice din noile țări membre ale Uniunii decât ele însele.

Summit fără tema extinderii

Summit-ul de la Bruxelles, din 16-17 iunie, reunind pentru prima dată cei 25 de lideri ale statelor membre, nu va pune în discuție viitoarea extinderii a UE, susțin surse diplomatice, ci va reitera doar pe scurt angajamentul UE față de deciziile luate anterior în privința acestei chestiuni. Extinderea fusese inițial inclusă pe agenda provizorie a summitului de la Bruxelles. Temându-se că extinderea devine tot mai puțin populară în rândul anumitor state membre, miniștrii de externe ai UE au decis luni la Luxemburg că trebuie evitată o discuție extinsă. Întrucât ocolirea acestui subiect cu totul ar fi văzută ca un semnal negativ de viitoarele state membre și piețe financiare, miniștrii au decis că în declarație trebuie inclusă o clauză generică, cu privire la extindere. Bulgaria și România sunt considerate țările candidate cel mai interesate de recentele voturi negative față de Constituția UE, cele două țări semnând deja tratatele lor de aderare în aprilie, iar aderarea lor la Uniune fiind programată pentru 1 ianuarie 2007.

Florin Ceusan