Perdantii centurii Livezeni-Ernei

Proiectul privind constructia centurii ocolitoare a municipiului Targu-Mures care va pleca din comuna Livezeni si va iesi in Ernei incepe sa prinda contur. Primarul din Livezeni se declara impotriva proiectului care-i va aduce masini de mare tonaj in mijlocul comunei. Vicepresedintele CJ Mures, Alexandru Fratean a fost prins cu “mata-n sac” in ceea ce priveste colaborarea cu Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA(CNADNR). Directorul de proiecte al CNADNR Dorin Debucean a oferit cititorilor Ziarului de Mures amanunte despre aceasta investitie.

Primarul comunei Livezeni, Vasile Tatar s-a aratat extrem de nemultumit de faptul ca doleantele locuitorilor comunei nu sunt ascultate, in ceea ce priveste traseul centurii. “Cand s-a facut studiul de fezabilitate nu s-a tinut cont de anumite aspecte. In primul rand de atunci a existat o dezvoltare imobiliara a comunei chiar daca eu nu am dat autorizatie de constructie pe traseul centurii. Din aceasta cauza localitatea va fi impartita in doua de sosea, fara a se dea o posibilitate de acces intre cele doua parti”, a declarat Tatar. Dupa spusele primarului din Livezeni in fiecare zi vin cu reclamatii la primarie persoane care nu doresc aceasta centura. Daca in prima instanta, traseul ocolea comuna Livezeni, dar ducea la defrisarea unei portiuni de padure, in varianta actuala drumul va trece pe langa casele oamenilor. Poluarea fonica va avea un impact negativ asupra vietii satenilor din Livezeni si mai ales asupra activitatii lor. “Se puteau gasi alte solutii pentru aceasta problema a centurii si cred ca s-a tratat cu o superficialiate si neseriozitate maxima din partea autoritatii de la Bucuresti”,

s-a plans edilul din Livezeni. Pe tot traseul centurii exista doar proprietati private care nu vor fi cedate asa de usor deoarece oamenii din comuna traiesc din agricultura si cresterea animalelor.

Ce spune

conducerea CNADNR

“Procedura de atribuire a contractului de achizitie publica “Centura de ocolire a orasului Targu-Mures” se afla in faza in care raportul de evaluare a ofertelor financiare a fost transmis la BIRD pentru a fi supus avizarii”. In ceea ce priveste inceperea lucrarilor pentru centura targumureseana, cei de la CNADNR au marturisit ca “dupa adjudecarea contractului de proiectare se va initia si procedura de atribuire a contractului de executie si consultanta pentru obiectivul “Centura de ocolire a orasului Targu-Mures”.

Desi locuitorii din Targu-Mures asteapa cu nerabdare decongestionarea traficului orasului prin constructia acestei centuri, Debucean a recunoscut ca “se poate estima ca executia lucrarilor va incepe in prima parte a anului 2008”.

Desi am insistat asupra costului exact pe care il va avea lucrarea, directorul de proiecte de la CNADNR a declarat ca “intrucat se afla in desfasurare procedura de atribuire a contractului de proiectare, nu putem raspunde la intrebarile legate de executia lucrarilor, deoarece procedura de atribuire a contractului de executie va incepe dupa finalizarea contractului de proiectare”. Subiectul expropierilor terenurilor pe care va fi construita centura, atat cele publice cat si private, a captat deja atentia speculantilor imobiliari. Pe acestia ii informam ca CNADNR estimeaza ca exproprierile de terenuri vor incepe la sfarsitul anului 2007. Persoanele expropriate vor fi despagubite in conformitate cu Legea 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale. Pentru ecologisti am aflat ca padurile nu vor fi iertate pentru ca “defrisarile vor fi efectuate in conformitate cu Legea 198/ 2004, Art.14”.

Cum va arata centura

Soselele de centura vor avea o singura parte carosabila cu doua benzi de circulatie. Pentru lucrarile din Târgu-Mures s-au alocat 28,3 milioane dolari dintre care 17,35 milioane sunt împrumutate de la BIRD si 10,95 milioane provenite de la statul roman. Mihai Iuga, director tehnic în cadrul CNADNR, a subliniat faptul ca “a existat un studiu de fezabilitate facut de autoritatile judetene înca din 2004 care a fost aprobat atât de reprezentantii Bancii Internationale cât si de institutiile nationale abilitate, însa dupa toate acestea au existat presiuni din partea unor persoane fizice care au acuzat faptul ca drumul ocolitor le lezeaza proprietatile si sunt agresati fonic si fizic prin trepidatii si o persoana care locuieste într-un bloc pe lânga care trece o sina de tramvai se poate considera agresata dar asta nu muta tramvaiul. Proiectul actual al centurii din Târgu-Mures prevede un drum de 7-10 km, cu o platforma de 10 metri latime”. Directorul CNADNR a mai precizat faptul ca studiul de fezabilitate a fost acceptat de Banca si de autoritatile judetene si ca mai urmeaza proiectul tehnic pe baza caruia se face licitatia. Toata suma necesara a fost aprobata, dar proiectul tehnic mai poate suferi modificari deoarece terenul pe care se va construi este foarte dificil.

Ionel ALBU

Legea 198/2004 despre exproprieri

Art. 3: Expropriatorul întocmeste o documentatie tehnico-economica pentru fiecare lucrare în parte. Documentatia tehnico-economica cuprinde si date privind încadrarea lucrarii în planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, planuri cu amplasamentul lucrarii, care contin delimitarea suprafetelor si a constructiilor propuse spre expropriere, cu indicarea numelor proprietarilor, precum si a ofertelor de despagubire pe categorii de imobile stabilite de catre persoane autorizate în evaluare.

Legea 198/2004 privind defrisarile

Art 14

8 (2) În vederea asigurarii continuitatii echilibrului ecologic în tara noastra prin asigurarea integritatii fondului forestier national, sumele echivalente taxei de scoatere definitiva din circuitul silvic a terenurilor forestiere, contravaloarea pierderii de crestere a arboretului, daca terenul este acoperit cu padure, precum si cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere si de întretinere a acesteia pâna la realizarea starii de masiv, prevazute de lege, se asigura de la bugetul de stat, pe baza de programe anuale.

8 (3) Sumele echivalente taxei de scoatere definitiva din circuitul silvic a terenurilor forestiere se varsa în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica aflat la dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

8 (4) Sumele echivalente contravalorii pierderii de crestere a arboretului, precum si cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere si de întretinere a acesteia pâna la realizarea starii de masiv, se varsa la Fondul de conservare si regenerare a padurilor, constituit la Regia Nationala a Padurilor – Romsilva.

CJ nu a colaborat cu CNADNR

Vicepresedintele Consiliului Judetean Mures a declarat in luna martie ca relatia cu CNADNR a fost extrem de importanta pentru CJ si s-a concretizat prin autorizatiile, avizele, analizele, informatiile topografice si multe alte activitati pe care autoritatea judeteana la pus la dispozitia Companiei. Vicele CJ a mai precizat ca initial se dorea si construirea centurii dintre intrarea dinspre Sighisoara spre iesirea din Cluj, dar ca datorita aparitiei autostrazii Bechtel planul a cazut. Dorin Debucean il contrazice pe Fratean pentru ca ne-a anuntat ca “nu ne putem pronunta in aceasta privinta deoarece pana in prezent nu am avut relatii cu autoritatile muresene”.

Primarul din comuna Ernei nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei.