Pledoarie pentru transparență

Una dintre cele mai interesante forme de dezbatere publică – audierea publică – a fost implementată și în județul Mureș de către cursanții care au participat la cele două săptămâni de training pe lobby și advocacy, cursuri inițiate și organizate de către Academia de Advocacy din Timișoara, o organizație neguvernamentală, care a câștigat un proiect european și și-a propus să certifice în profesia de specialist în lobby câteva sute de persoane din întreaga țară. Una dintre etapele formării specialiștilor este cea prin care cursanții, viitori lobby-iști, inițiază și organizează o audiere publică, pe o temă de interes, pe care o doresc soluționată. Ultima audiere publică inițiată și derulată în județul Mureș, pe tema pe tema “Soluții pentru îmbunătățirea procedurii de elaborare și adoptare a actelor administrative normative la nivelul Primăriei Tîrgu-Mureș și Consiliului Local Tîrgu-Mureșâ€, a urmărit colectarea de opinii, prin dialog într-un cadru extrem de organizat. Comisia de Inițiere a audierii publice a fost  alcătuită din Ligia Voro și Ela Giurgea, din partea Sindicatului MediaSind Mureș, Radu Bălănean – Federația Patronatelor IMM Regiunea Centru, Gheorge Bueșteanu – Patronatul IMM Județean Mureș, Ovidiu Abutnăriță – Consiliul Local IMM Tîrgu-Mureș, Bogdan Nicoară – Fundația CPA IMM Mureș, Soós István – Asociația Rotaract Club Tîrgu-Mureș, Mircea Bădilă – Institutul Național pentru Dezvoltarea Integrată a Ariilor Protejate din România, și Valeriu Stânea – Patronatul IMM Blaj.

De ce?

Pentru că, așa cum arată inițiatorii demersului de advocacy, „în ciuda cadrului generos creat de Legea 52 din 2003, la nivelul Consiliului Local Tîrgu-Mureș și al Primăriei Tîrgu-Mureș, în perioada 2007-2010 se observă o creștere cantitativă a numărului de acte normative, supuse teoretic consultării publice, conform rapoartelor sintetice publicate pe site-ul www.tirgumures.ro, în perioada 2006 – 2009, doar că autoritățile publice locale nu respectă articolul nr. 6 din Legea nr. 52 din 2003 (5), astfel încât posibilitatea cetățenilor „de a trimite în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publiceâ€, potrivit alineatului 4 din același articol, nu se poate realiza practic. Mai exact, proiectele de hotărâri cu aplicabilitate generală nu sunt anunțate public cu 30 de zile înainte de avizare, ci în unele cazuri sunt chiar supuse dezbaterii în plen a Consiliului Local, în ciuda faptului că, potrivit alineatului 9 al articolului 6, doar actele normative elaborate în situații de urgență (n.n. se vorbește despre situații excepționale care impun adoptarea de soluții imediate pentru a se evita grave atingeri ale interesului public) nu se supun procedurii prevăzute anteriorâ€. Adică mai pe șleau, târgumureșenii, chiar dacă ar avea o opinie asupra bugetului, spre exemplu, care va intra în dezbaterea aleșilor locali săptămâna viitoare, nu ar avea cum să și-o exprime pentru că nu au aflat de proiectul de hotărâre decât foarte târziu. În plus, rperezentanții primăriei nu au dat semne că ar fi interesați de ce vor cetățenii sau cum vor ei să fie cheltuiți banii din impozitele și taxele lor.
Teoretic, într-o asemenea situație, prefectul ar putea lua atitudine. Mai precis ar putea ataca în contencios administrativ hotărârile adoptate fără consultarea publică. Doar că, având de studiat mii de acte lunar, deoarece toate consiliile locale din cele 102 municipii, orașe .și comune se întâlnesc, în fiecare lună, juriștii Instituției Prefectului, dacă nu sunt sesizați, scapă asemenea detalii din vedere, astfel încât actele adoptate cu încălcarea Legii privind transparența decizională sunt confirmate și puse în aplicare.
Inițiatorii au propus, în aceste condiții, ca o soluție introducerea unei rigori, a unei proceduri minimale uniforme de organizare a dezbaterilor publice, la nivel local, cel puțin, cu avantaje atât pentru autoritatea publică, cât și pentru societatea civilă și cetățeni. Mai precis, „autoritățile publice sunt în contact direct cu alegătorii, prin procesul de consultare publică a principalelor proiecte de acte normative; decidenții politici beneficiază de expertiză voluntară și studii de caz  provenite din societatea civilă; decidenții politici pot prelua direct gradul de asimilare  și de acceptare al societății civile cu privire la proiectele de acte normative care sunt mai puțin prietenoase; Prin mecanismele de consultare publică, procesul legislativ va fi puternic mediatizat, conducând la îmbunătățirea imaginii autorității publice; diminuarea traficului de influență, prin exprimarea publică a intereselor diferitelor părți interesate; Cetățeanul va avea convingerea că participă direct la procesul legislativ, conducând la un capital de imagine pentru decidenții politiciâ€. Pe de altă parte, grupurile afectate de proiectul de act normativ „pot să-și exprime poziția, să-și formuleze public amendamentele și să argumenteze în mod expert opiniile; societatea civilă se va simți parte a procesului de decizie publică  și va accepta mult mai ușor compromisul; Societatea civilă nu-și va mai putea exprima nemulțumirea față de un proiect de act normativ aprobat, dacă a avut șansa să-și exprime punctul de vedere; Societatea civilă se va responsabiliza cu privire la procesul de decizie publică, fără a mai căuta posibilități opace de influențare a proiectelor de acte normativeâ€.

Ce este o audiere publică?

Potrivit reprezentanților Academiei de Advocacy care au elaborat un ghid în acest sens, „audierea publică este o procedură de consultare prin care orice structură de interese, de la autoritate publică, ONG-uri, coaliții, alianțe, organisme, organizații, își pot aduce contribuția transparentă în actul decizional al politicilor publiceâ€. În comparație cu alte proceduri de consultare, audierea publică oferă un cadru riguros și eficace de colectare a unui număr considerabil de opinii, care apoi pot fi prezentate și în cadrul audierii,opinii ce reprezintă puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul în dezbatere are impact. În cazul nostru concret – Primăria și Consiliul Local Tîrgu-Mureș, jurnaliștii, individual și prin sindicat, patronate și societate civilă – organizații neguvernamentale și cetățeni. Depozanții care aleg să trimită o opinie asupra temei lansate în audiere publică sunt denumiți martori. Aceștia își pot susține punctul de vedere și în cadrul audierii publice propriu-zise.
Audierea publică asigură și un punct de vedere profesionist privind opiniile prezentate. Organizatorul își identifică experții necesari subiectului, fie din cadrul organizației proprii, fie experți independenți, aceștia având rolul de a colecta opiniile martorilor și de a efectua sinteza acestora sub formă de raport. În timpul desfășurării audierilor, ei au dreptul să pună întrebări clarificatoare martorilor.
De asemenea, la audierea publică, mai pot participa mass-media și publicul larg, cu  rol de observatori, adică nu au voie să intervină cu opinii în timpul audierii depozanților. Rezultatele audierii publice se concretizează printr-un raport sinteză, efectuat de Comisia de Experți, care cuprinde prelucrarea tuturor punctelor de vedere depuse de martori, toate opiniile colectate din mass-media ulterior audierii publice, sugestii și recomandări. Toate documentele scrise depuse de martori se vor regăsi în anexa acestui raport. Rezultatele se vor face cunoscute, ulterior evenimentului, printr-o conferință de presă, publicația sinteză fiind transmisă martorilor, factorilor de decizie și mass-media.

Ce s-a spus?

Ținând cont de regulile jocului enunțate mai sus, audierea publică a avut loc în 22 noiembrie 2011, la Hotel Continental. Din cei 20 de depozanți, 13 au optat și pentru susținerea publică a opiniei remisă în scris inițiatorilor, și anume Ionel Albu (redactor șef Ziarul de Mureș), Cornel Brișcaru (secretar executiv al PSD Mureș, candidat la Primăria Tîrgu-Mureș din partea Uniunii Social-Liberale Mureș), Ionela Ciotlăuș (președinte al PNL Tîrgu-Mureș), Smaranda Enache (co-președinte al Ligii Pro Europa, candidat independent la Primăria Tîrgu-Mureș), Cătălin Hegheș (redactor – săptămânalul Punctul), Maria Koreck (președinte al Asociației Divers), Claudiu Maior (viceprimar al municipiului Tîrgu-Mureș), Petru Moldovan (inginer), Mircea Munteanu (director al Cancelariei Prefectului – Instituția Prefectului jud. Mureș), Ionuț Oprea (jurnalist Transilvania Business), Ioana Roman (consilier local PDL), Emil Sabău (redactor șef și realizator de emisiune la postul local Știi Tv), Sanda Vițelar(jurist).
Nicoleta Anghel (președinte CEDES), Bogdan Buda (președinte Agenda 2009, om de afaceri), Florin Buicu (asistent univ. UMF Tîrgu-Mureș), Cristian Georgescu (director Televiziunea Tîrgu-Mureș), Sebastian Pui (consilier local PNL), Dan Călin Tocaciu (președinte Asociația Valea Soarelului) și Vass Levente (candidat la Primăria Tîrgu-Mureș din partea UDMR, consilier al ministrului Sănătății Ritli Ladislau) și-au susținut opinia doar în scris, din diverse motive neputând să participe la audierea publică.
Printre soluțiile identificate de către depozanți se numără: obligarea Primăriei și a Consiliului Local să îi consulte pe cetățeni în fazele premergătoare luării deciziilor – inclusiv prin strângerea de semnături pentru iniÈ›ierea de către populaÈ›ie a unui proiect de hotărâre de Consiliu Local, prin care să fie adoptat un regulament special dedicat transparenÈ›ei decizionale la nivel municipal; desemnarea unei singure persoane cu atribuții de purtător de cuvânt la Primăria Tîrgu-Mureș; constituirea unor comitete consultative – chiar pe cartiere – din care să facă parte reprezentanți ai societății civile și mediului de afaceri, cetățeni, respectiv implicarea mai concretă a societății civile și a simplilor cetățeni (neorganizați) în procesul de elaborare a deciziilor locale; elaborarea unui “Cod de procedură al transparenței, privind elaborarea documentelor și etapelor necesare pentru a ajunge la actul decizional al administrației localeâ€; renunțarea la practica introducerii proiectelor de hotărâre în regim de urgență în timpul desfășurării ședinței în plen; clarificarea procedurii desfășurării votului, astfel încât să se înțeleagă limpede care variantă a fost votată, mai ales că pe pagina de internet nu sunt postate întotdeauna aceste variante; suplimentarea numărului de dezbateri pentru proiectele de impact general pentru populație și derularea de campanii de informare pentru participarea cetățenilor în luarea deciziilor publice; încheierea de parteneriate public-private, care pot acoperi toate tipurile de colaborare dintre sectoarele public È™i privat în vederea furnizării de politici, servicii È™i infrastructură; revizuirea regulamentului de funcÈ›ionare al primăriei pentru a preveni formulări care atestă faptul că ONG-urile nu sunt văzute ca È™i parteneri ci ca divizii subordonate; introducerea pe site-ul Municipiului Tîrgu-Mureș a 2 secțiuni “Proiecte de acte normativeâ€, respectiv “Acte normative†și completarea periodică a informațiilor necesare; publicarea pe site-ul instituției a numărului și datei (în format zi/lună/an) notei de fundamentare, expunerii de motive sau, după caz, referatului de aprobare privind necesitatea adoptării proiectelor de hotărâre; dezvoltarea unor mecanisme interne de control în ceea privește procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, de exemplu realizarea cel puțin lunară a unor situații privind proiectele de acte normative care urmează să fie supuse adoptării în cadrul Consiliul Local și modul în care sunt respectate prevederile Legii nr. 52/2003; dezvoltarea și întărirea unor mecanisme externe de control în ceea ce privește procesul de elaborare a actelor normative. Instituția Prefectului – județul Mureș poate solicita lunar Primăriei Municipiului Tîrgu-Mureș situațiile privind proiectele de acte normative adoptate și modul în care au fost respectate prevederile Legii nr. 52/2003 pentru a obține informații suplimentare legate de legalitatea actelor administrative adoptate la nivel local. Toate soluțiile amintite succint mai sus se vor regăsi în raportul sinteză pe care îl va elabora comisia de experți, reprezentată de: Dorina Buzilă – jurnalist, corespondent Agerpres, Maria Dăndărău, secretar general al Uniunii Județene a Sindicatelor Libere – afiliată CNSLR Frăția, jurist, Alice Juncu – reprezentant Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social, Tiberiu Ștef – președinte Asociația AGROMRO Sângeorgiu de Mureș, și Dumitru Tamaș – avocat. Acesta va fi prezentat public, într-o conferință de presă, în termen de o săptămână de la audierea publică.  De asemenea, acesta va fi pus la dispoziția Primăriei și a Consiliului Local Tîrgu-Mureș, precum și tuturor participanților la audierea publică.
Ce rezultate va avea acest demers de advocacy rămâne să vedem în săptămânile ce urmează.

„Pentru a crește calitatea procedurii de elaborare și adoptare a actului decizional în ceea ce privește transparența, una dintre soluțiile propuse de mine ar fi angajarea unei persoane avizate pe poziția de purtător de cuvânt al instituției, post care în acest moment este suplinit într-un mod superficial de mai mulți angajați. Un purtător de cuvânt adevărat trebuie să fie 24 h din 24 h la dispoziția presei, pentru a oferi informațiile necesare unei bune comunicări cu cetățeanul. Lipsa unei astfel de persoane în cadrul Primăriei Tîrgu-Mureș duce la carențe de comunicare, la un blocaj în ceea ce privește transparențaâ€, Ionel Albu, redactor șef Ziarul de Mureș.

„În ultimii doi ani, având în vederea numărul mare de conferințe de presă, consultări cu cetățenii și dezbateri publice organizate, considerăm că gradul de transparență și de comunicare a deciziilor ce privesc comunitatea a crescut. În anul 2011, la nivelul instituției noastre nu au fost înregistrate cauze litigioase care să aibă ca obiect Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003, privind transparența decizională în administrația publicăâ€, Claudiu Maior, viceprimar municipiul Tîrgu-Mureș.
 

„În urma unei analize efectuate, pe ultimul an de zile, a actelor administrative cu caracter normativ emise atât de către primarul Municipiului Tîrgu – Mureș (dispoziții) cât și de către Consiliul Local Municipal (hotărâri), în medie, peste 60% dintre acestea sunt elaborate și adoptate cu încălcarea prevederilor art. 1, art. 2, art 3, și art. 6, din Legea 52/2003. Procentul este unul foarte ridicat în condițiile în care la nivelul primarului Municipiului Tîrgu – Mureș peste 85% din dispozițiile cu caracter normativ ale acestuia nu au fost niciodată, în condițiile legii, aduse la cunoștință publică și supuse dezbaterii publice de către acesta. Procentul este mai scăzut, aprox. 45%, în cazul hotărârilor Consiliului Local Municipal. Acesta în schimb utilizează frecvent mecanisme artificiale și nedemocratice pentru a adopta acte administrative de autoritate în luarea deciziilor proprii, forma cea mai des utilizată de către aceștia fiind introducerea de materiale în regim de urgență pe ordinea de zi a ședințelor ordinare sau extraordinare. Materiale care altfel nu iși justifică in condițiile legii acest regimâ€, Cornel Brișcaru, secretar executiv PSD Mureș.

„Din punct de vedere al relației Consiliu local-presă-cetățean, o îmbunătățire s-ar putea aduce și când vine vorba de proiectele de hotărâre în regim de urgență care de cele mai multe ori ajung pe site-ul Primăriei cu foarte puțin timp înainte de ședință. Astfel, documentele nu prea pot fi studiate nici de presă, nici de cetățenii interesați. Soluția în acest caz ar fi impunerea unui termen limită mai strict pentru hotărârile în regim de urgențăâ€, Emil Sabău, redactor șef Știi TV.

„O altă măsură ține de această dată de informarea corectă și la timp a presei despre deciziile ce urmează a fi luate. Înaintea fiecărei ședințe de plen, se site-ul primăriei apar toate proiectele de hotărâri, mai puțin cele în regim de urgență, acestea putând fi consultate doar în sală. Se întâmplă însă ca un proiect să sufere modificări și să ajungă în mapa consilierilor într-o altă formă decât cea afișată pe site. În aceste situații trebuie ca și reprezentanții presei să primească aceste informații la timp, astfel încât informarea tîrgumureșenilor să se facă într-o manieră corectăâ€, Ioana Roman, consilier local PDL

„Nu cred în regulamente. Dacă legea e corect redactată, adică dacă are prevederi clare și aplicabile și dacă este respectată, nu cred că avem nevoie de alte impuneri. Documentele speciale nu fac decât să sporească și să complice gradul de birocratizare a sistemului administrativ. E suficientă legea și aplicare ei consecventăâ€, Ionela Ciotlăuș, președinte PNL Tîrgu-Mureș

“Administrația locală din Târgu Mureș este cea mai transparentă din întregul univers. Cine susține altceva ori e orb ori se preface. “Gândiți-vă, de câte ori am luat hotărâri aiurea? Câți bani au fost aruncați aiurea?â€, a rostit firesc, dezinvolt, cuceritor de adevărat Molnar Gabor în ședința CL din 8 februarie 2011. Între timp și-a dat demisia, motivând prin nerealizările pe care CL Târgu Mureș le-a avut în ultimii zece ani. “No bine, acuma, ce contează cât a costat?â€, întreabă primarul la întrebarea jurnalistei Ela Giurgea care vrea să știe din când în când care e cuantumul și sursa de finanțare a unor investiții. “Bine, dacă vrei să știi, du-te Aurel și întreabă la… â€, continuă edilul șef, iar Aurel Trif, revine cu detaliileâ€, Ionuț Oprea, jurnalist Transilvania Business.

„În cazul în care adoptarea unor hotărâri necesită conform legii consultare publică acestea să urmeze consultărilor în grupurile de lucru È™i să se deruleze conform unui regulament detaliat de derulare asemănător care de asemenea să fie adoptat prin hotărâre de consiliul localâ€, Maria Koreck, președinte Asociația Divers.

„Suntem convinsi ca aplicarea reală a principiului transparenței  duce la o mai mare încredere în legi și reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea sau corecta informare a celor interesați. Încrederea în cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu urmări pozitive asupra dezvoltării economice și a menținerii unor relații de cooperare între aparatul guvernametal și societateâ€, Mircea Munteanu, director Cancelaria prefectului

„Pentru îmbunătățirea procedurii de elaborare și adoptare a actelor administrative normative la nivelul Primăriei Tîrgu-Mureș și Consiliului Local Tîrgu-Mures, consider că o inițiativă valoroasă este constituirea de colective la nivelul fiecărui cartier, colective care să fie consultate înaintea tuturor deciziilor ce urmează a fi luate privitoare la acea zonă din municipiuâ€, Petru Moldovan, inginer, administrator firmă.

„Desigur, există multe modalitați prin care transparența procesului decizional la nivel local poate fi îmbunătățită. Trebuie, însă, să înțelegem că fără o implicare directă și activă a tuturor factorilor, de la cetățean și până la factorul decizional, un astfel de deziderat este greu de realizat. Cetățeanul trebuie să înțeleagă că cei care iau deciziile se află „în slujba†lui. Administratorul, politicul și societatea civilă trebuie să înțeleagă că un cetățean educat și corect informat este o resursă vitală pentru dezvoltarea unui municipiu. Pentru toate acestea este nevoie, înainte de toate, de voințăâ€, Sanda Vițelar, jurist.
“Introducerea unei proceduri minimale unitare obligatorii de organizare a dezbaterilor publice, rezultînd din consultarea tuturor actorilor sociali interesați, societate civilă și administrație publică, ar contribui la instituționalizarea dezbaterilor publice, la previzibilitatea și credibilitatea acestora în fața tuturor categoriilor interesate. Liga Pro Europa propune ca procedura unitară de transparentizare și asigurare a participării civice la actul decizional să fie rezultatul activității unui grup de lucru compus din reprezentanți ai societătii civile și ai adminstrației publice locale, care să elaboreze împreună principiile și procedurile consultărilor publiceâ€, Smaranda Enache, copreședinte Liga Pro Europa.