PNA dezarmat în procesul Ciucă

Judecătorul Andreea Ciucă a compărut luni, 9 februarie, pentru prima dată în faţa instanţei, în procesul în care este acuzată de săvârşirea mai multor presupuse fapte de corupţie * Prin pledoariile apărătorilor săi, Eugen Ostrovschi şi Doru Viorel Ursu, judecătorul mureşean a spulberat rechizitoriul  * Senatorul Dumitru Pop nu a putut rezista ispitei de a participa la proces * Iar apoi a negat  * Următorul termen a fost fixat pentru 8 martie

Apărătorii au demonstrat că trimiterea în judecată a fost dispusă în 15 decembrie, în timp ce dosarul s-a aflat spre studiu, consultare şi avizare la Ministerul de resort până în 18 decembrie. Bineînţeles, maestrul Ostrovschi a cerut lămuriri în acest sens, întrebând Parchetul “cum a fost posibilă avizarea cu cinci zile înainte de prezentarea materialului de urmărire penală ?” Ne alăturăm şi noi mirării apărării.

Nulitatea actelor acuzării

Apărătorii judecătorului mureşean au contestat şi mare parte a rechizitoriului, ridicând mai multe excepţii, a căror efect, în caz de admitere, dau peste cap aşa – zisa muncă de şase luni a procurorilor anchetatori ai PNA. În acest sens, completul de judecată a fost chemat să pronunţe nulitatea şi să înlăture din dosar actul de acuzare împotriva judecătorului Ciucă, avizul dat de ministrul Justiţiei privind arestarea sa preventivă, declaraţiile martorilor luate de procurorii PNA în lipsa avocaţilor apărării şi a proceselor verbale privind percheziţia la domiciliu, precum şi a biroului judecătorului de la Curtea de Apel Târgu Mureş. Astfel în privinţa actului de acuzare, apărarea a considerat că procurorii anchetatori s-au antepronunţat, prezentând nişte acte premergătoare drept probe. De asemenea, avocatul a atacat indirect PNA, susţinând că dreptul judecătorului Andreea Ciucă la apărare a fost în mod repetat încălcat, iar avocaţii nu au avut acces la toate actele de urmărire penală. Ostrovschi a mai menţionat că percheziţia la domiciliul judecătorului Andreea Ciucă a fost ilegală deoarece în acel moment era în libertate şi avea dreptul să participe la această acţiune. De asemenea, percheziţia la biroului său de la Curtea de Apel Târgu Mureş era neautorizată în condiţiile în care avizul a fost dat doar pentru fostul birou al acesteia de la Tribunal, ocupat în timpul mandatului de preşedinte.

PNA în încurcătură

Procurorii PNA împreună cu cei ai Parchetului General trebuie să demonstreze că au avut autorizaţia să-i asculte convorbirile telefonice judecătorului, dar şi că înregistrările audio-video sunt originale şi nu contrafăcute. De asemenea, Ministerul Public a fost chemat să depună la dosar declaraţiile de martor care au fost omise intenţionat, precum şi transcrierile unor depoziţii mai puţin lizibile. Reprezentantul Ministerului Public a declarat că excepţiile ridicate sunt nefondate, doar că nu a prea venit cu argumente viabile. Astfel, una din susţinerile procurorului de şedinţă a fost că actele premergătoare s-ar fi efectuat într-un dosar 210/P/2003 care avea ca subiect societatea delatorului Ţibrea, Premaco SA. Maestrul Eugen Ostrovschi a demontat aşa – zisul dosar din 16 aprilie 2003, bazat pe “acuzaţii eclectice, gen calendar sătesc”, făcute de un “justiţiabil” de profesie, Georgeta Frâncian, şi care avea ca subiecţi majoritatea magistraţilor de la Tribunalul Mureş. La aceste argumente, procurorul a rămas fără replică. Deoarece excepţiile ridicate de apărare necesită o perioadă de studiu, procesul a fost amânat pentru 8 martie.

Delatorul Ţibrea se vrea martor

Delatorul Viorel Ţibrea, a ajuns prin tertipurile procurorilor PNA din denunţător martor. Pentru a contracara o eventuală “adaptare” a depoziţiei acestuia după ce judecătorul Ciucă ar fi audiată, avocaţii apărării au solicitat “interogarea” concomitentă a celor doi. De asemenea, deoarece Ţibrea se tot plânge în rechizitoriu de prejudicii, apărarea a cerut ca delatorul să precizeze dacă se constituie: parte vătămată sau parte civilă.

Unul dintre cei mai “periculoşi” opozanţi ai judecătorului Andreea Ciucă, senatorul benzinar Dumitru Pop, s-a pitit la proces, ajutat şi de şedinţa Senatului care a început la ora 15. În spatele unei “scurte” de piele neagră, senatorul a ajuns când procesul începuse deja şi a dispărut imediat ce judecătorii au decis amânarea procesului. Bineînţeles, contactat, s enatorul a negat că ar fi fost în sală, folosindu-se de aceleaşi eterne fofilări: de unde să ştiu că sunteţi cine spuneţi! Doar că nici noi nu suferim de orbul găinilor! Prezenţa sa în sală este cel puţin interpretabilă: nu a putut rezista tentaţiei de a – şi vedea duşmanul înghenuncheat sau o fi fost un ” spion ” discret al delatorului pesedist Ţibrea, fostul său asociat în firma Premur.