Poreclele și glumele proaste, o altă față a violenței în școli

Generația actuală de elevi de liceu practică agresiunea verbală ca pe un mod de a se apăra de ceilalți sau pentru a-i marginaliza pe cei mai săraci. Colegii de clasă sau de școală fie vorbesc urât unii cu alții, fie fac glume proaste, își pun porecle sau se bârfesc unii pe ceilalți.

Violența verbală, declanșată de lipsa de educație

La Grupul Școlar Gheorghe Șincai din Târgu-Mureș, directoarea adjunctă Raluca Antoaneta susține că ”noi, în instituția noastră școlară nu ne-am întâlnit cu astfel de cazuri care să devină un caz, efectiv. Sunt copii, sunt tineri cu vârste cuprinse între 14 respectiv 20 de ani și probabil că în pauze își mai spun lucruri urâte, dar nimeni nu a făcut reclamații în acest sens. Noi nu putem trata acest lucru ca un caz aparte pentru care să se caute metode de rezolvare pentru că nu e cazul. Am un caz în clasa a XI-a, de porecle, dar nu este vorba de genul de porecle răutăcioase, Rocky sau Rambo sunt personaje din filme, porecle deloc răutăcioase care să pună în inferioritate copilul”. Sociologii recunosc că acest fenomen este alimentat de diferențele social-economice dintre adolescenți, vechi de când lumea. ”Această agresivitate verbală este o formă de violență și depinde de mai mulți factori. La vârsta aceasta, elevii de liceu își concep identitatea, fac diferențe unii între ceilalți, se stigmatizează. Cei care se cred mai puternici încearcă să-i îndepărteze pe ceilalți, să-i marginalizeze. În aceste cazuri este vorba și de valorile sociale pe care și le însușesc, dar cele mai importante sunt valorile materiale. Bineînțeles contează și felul cum sunt influențați, educația primită acasă, stilul de viață pe care îl au””, ne-a explicat sociologul Szidonia Grama.

Moda profesorilor cu porecle prezentă și la Sighișoara

La Colegiul Național „Mircea Eliade” din Sighișoara cei câțiva elevi chestionați recunosc faptul că au fost ținta glumelor colegilor sau chiar victime ale violenței, de cele mai multe ori verbale, amenințări, injurii, jigniri din partea colegilor, având cunoștință și de cazuri de violenta fizică: bătăi sau degradări ale bunurilor. Unii elevi recunosc că au fost îmbrânciți, speriați sau scuipați de către colegi, alții, în special fetele, spun că sunt țintele unor agresiuni cu caracter sexual ca pipăitul sau pișcatul, cazuri care nu ajung întotdeauna la urechile profesorilor, iar de cele mai multe ori elevii nu recunosc dacă s-au certat ori s-au insultat între ei. O altă formă de tachinare între elevi este atribuirea de porecle colegilor. Astfel, “Spiridușul” este porecla unui elev despre care colegii spun că are urechile mari și nasul ascuțit, “Rudolf” este porecla dată de colegi unui elev despre care spun că are nasul mare și roșu, “Sconcs” este porecla atribuită unei eleve de etnie romă despre care colegii spun că nu cred că se spală vreodată, iar “Greblă” este numele unui elev care la un test la limba franceză a tradus cuvântul “greblă” prin “Les greble”.

Nici profesorii nu au scăpat de porecle, “Constantin”, numele unui personaj de desene animate, fiind atribuit în urma asemănării cu respectivul personaj profesorului de handbal, iar profesorului de geografie i se zice “Mărfarul”. Cu toate acestea, conform cadrelor didactice, la Colegiul Național “Mircea Eliade” din Sighișoara nu se poate vorbi despre un “fenomen” al violenței verbale sau fizice între elevi sau între elevi și profesori.

Agresiunea verbală întâlnită și în școlile reghinene

Cu toate că nu sunt cazuri exagerate sau grave, elevii reghineni obișnuiesc a se jigni re­ciproc din diverse motive. Chiar dacă aceste fapte nu prea ajung la urechile profesorilor sau la ușa direcțiunii, injuriile nu lipsesc din graiul zilnic al elevilor. „Folosim anumite cuvinte vulgare în diferite momente, chiar la nervi sau dacă ne-a supărat cel din jurul nostru. Există în licee diferențe cum ar fi starea materială sau zona din care provine elevul. Dacă unul e de la țară iar altul de la oraș, acesta îl face pe primul țăran. Poreclele sunt diferite, începând de la satul din care vii”, a declarat Dănuț, elev în clasa a XI-a la liceul „Petru Maior”. Părerile sunt împărțite și diferite, unii elevii consi­derând acest comportament o modă în ziua de azi, în timp ce alții sunt indignați de violența verbală folosită în rândul elevilor. „Limbajul urât și violența sunt din ce în ce mai des folosite ca mijloc de „apărare” în școli și nu numai. Atunci când într-un conflict nu ai argumente pentru a-ți susține punctul de vedere, apelezi la jigniri și în unele cazuri la pumni. Însă, aceste lucruri și acest mod de a reacționa nu sunt decât consecințele unei societăți care stagnează, care nu are o evoluție spre o lume mai bună, mai înțeleaptă. Ca și rezolvare a acestor lucruri „nașpa” pentru a fi mai bine consider că ar trebui ca noi, tinerii, să avem exemple demne de urmat în număr mai mare și să existe o comunicare mai bine dezvoltată între prieteni. Și să nu uităm că ar trebui să se schimbe până și salutul fiindcă unul destul de întâlnit este: „ce faci fraiere?” ceea ce mi se pare total necivilizat”, și-a exprimat părerea Georgiana, elevă în clasa a XI-a la liceul „Lucian Blaga”. Poreclele sunt parte din limbajul elevului, se pare că cel mai des folosit este „fraier” pe lângă cele cum ar fi „măgar” sau „tâmpit”.

Arina CORDUNEANU

Sebastian ANGHEL

Codruța POP

VOX

Ce părere aveți despre po­reclele care se practică prin școli?

Sasz Robert

“La noi în clasă nu se practică acest lucru, nu ne poreclim unii pe ceilalți.”

Csaba

“Sincer nu am auzit porecle, stau doar cu colegii de clasă și nu ne poreclim. Mai vorbim urât unii cu alții când ne enervăm unii pe alții.”

Beatrice

“Am mai

auzit porecle

așa

printre colegi, porecle mai

vechi din copilărie.”

Arpad Kerekes

“Sunt nou

în școală și

încă nu am

auzit să îmi

pună cineva

vreo poreclă.”