Postul Pastelui sau Postul patruzecimii

Postul Pastelui numit si Postul Mare este cel mai lung post al calendarului crestin ortodox. Fiind unul dintre cele mai restrictive posturi, postul pastelui sau postul patruzecimii dureaza 48 de zile.

Postul este comparat cu calatoria de patruzeci de zile a poporului evreu in pustiu. Potrivit invataturilor religioase, Dumnezeu a savarsit mai multe minuni de-a lungul acestei calatorii. Postul vine din grecescul “asceza”. Postul inseamna un exercitiu de cumpatare cand ne referim la mancare si bautura, dar si de bunatate, rabdare si intelegere cand ne referim la relatiile cu cei din jur.

Sa traim timpul postului examinandu-ne constiintele, golind tot ce este pacat, ca sa ne putem umple de iubire si sfintenie. Postul nu înseamna numai alimentatie fara carne, lapte, branza si oua, ci mult mai mult, respectiv iertare, împacare, bunatate si rabdare. Sunt scutiti de la post copiii, batranii, militarii, oamenii care calatoresc si bolnavii. Mai mult, este preferabil ca o persoana sa posteasca fie si o singura zi, daca nu poate mai mult, dar în acea zi sa fie respectata traditia ortodoxa. Invierea lui Hristos este cea mai mare sarbatoare a crestinatatii. Sarbatoarea Pastelui incepe de fapt cu Duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Postul Mare, pregatirea primirii in inima curata a acestei sarbatori. Ultima saptamana a Postului care precede sarbatoarea este Saptamana Mare, care incepe cu Duminica Floriilor si se termina cu Duminica Pascala. In joia Saptamanii Mari, clopotele inceteaza sa mai bata. Vor mai bate doar in Sambata Mare.Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc. In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamantului sau de cresterea animalelor, nu se aprindea foc si nu se cocea paine.

Regulile bisericesti au stabilit zilele pentru abtinerea totala de la mancare si bautura sunt lunea si martea din prima saptamana a Postului, iar ultima saptamana a Postului se numeste saptamana patimilor si in aceasta saptamana se ajuneaza adica luni, marti, miercuri, vineri si sambata cand se mananca doar seara paine si apa. In zilele de miercuri din post se ajuneaza pana seara cand se consuma paine, legume fierte fara ulei. In celelalte zile din toata perioada postului se mananca o singura data pe zi, seara, hrana uscata, iar sambata si untdelemn si putin vin.

Dezlegare la peste se acorda pe 25 martie, de Buna Vestire si pe 16 aprilie de Intrarea Domnului in Ierusalim (Florii).

Spre sfarsitul Postului credinciosii se spovedesc si daca primesc dezlegare de la duhovnic vor primi Sfanta Impartasanie.

In Postul Pastelui se face abstinenta si la viata sexuala si nu se oficiaza cununii religioase.

Postul din punct

de vedere medical

Postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentatie bazata in principal pe alimente conservate, de origine animala, la o alimentatie de origine vegetala, bazata pe oferta de primavara, leguminoasa in special, care creeaza un aport de vitamine si minerale ce ajuta organismul sa treaca peste astenia de primavara. Este recomandata o alimentatie din care sa lipseasca ouale, carnea,untul si laptele. O data cu trecerea la alimentatia de post are loc o scadere a aportului de proteine si grasimi de origine animala. Acestea asigura o senzatie de satietate de durata mai lunga datorita digestiei mai greoaie. Astfel, ajungem la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal.

Alimente care nu se mananca: oua, lapte, lactate, carne, unt, smantana

Alimente care se pot manca: produse din soia, legume, fructe, biscuiti, fulgi de orice fel, muraturi, mamaliga, zacusca, masline, fructe uscate.

Erika MARGINEAN

RETETE DE POST

Salata de orez

l 1 ceasca de orez

l 4 ardei grasi

l4 rosii mari, bine coapte

l4 cepe potrivite

lulei, otet

lsare, piper

l1 legatura de marar

Orezul se alege, se spala si se fierbe in apa cu sare, dupa care se pune intr-o salatiera. Rosiile crude si ardeii copti se taie marunt. La fel ceapa si mararul. Se amesteca toate ingredientele, potrivindu-se de sare si piper.

Supa de conopida

l1 conopida potrivita

l3 cartofi

l1 l apa

lsare, piper

l3 linguri de margarina (ulei)

l2 linguri faina

l1 legatura de patrunjel fin tocat

Se spala conopida, se taie bucati si se indeparteaza cotoarele groase . Se curata cartofii, se taie si se pun la fiert impreuna cu conopida 20-25 de minute. Se paseaza zarzavaturile si se adauga sarea si piperul. Se topeste margarina intr-o craticioara, se pune faina si se amesteca pana capata culoare galbuie, se adauga, putin cate putin, 2-3 polonice de supa, apoi se rastoarna in oala mare cu supa. Dupa ce s-au amestecat bine, se mai dau 2-3 clocote si se adauga patrunjelul.

Musaca de macaroane cu ciuperci

l500 g macaroane

l1 lingura de ulei

l200 g mazare

l2 morcovi potriviti

l500 g ciuperci

l1 ceapa mare

l5 catei de usturoi

l1 ceasca de ulei

l0,5 kg rosii decojite si taiate marunt

lsare, piper

lbusuioc taiat marunt si cimbru

l9 linguri de margarina

l11 linguri de faina

l8-9 cesti de apa

l8-10 masline fara samburi

l4 linguri de marar si patrunjel tocat

Se fierb macaroanele in apa cu sare si 1 lingura de ulei, timp de 8 minute. Se clatesc cu apa rece si se strecoara. Se fierbe de asemenea mazarea timp de 6 minute in apa cu sare si se strecoara. Se spala si se taie marunt morcovul, ciupercile, cepa, usturoiul si se calesc in ulei. Se adauga rosiile, sarea, piperul, cimbrul si busuiocul. Sosul besamel se pregateste astfel: in margarina topita se pune faina, se amesteca pana capata culoare aurie. Se adauga apa si se amesteca cu telul. Cand este gata se ia de pe foc si se adauga sarea si patrunjelul. Se tapeteaza cu ulei o forma mare si se pune un strat subtire de sos besamel, apoi in straturi alternative macaroane si sos de ciuperci, presarand deasupra sosului de ciuperci, de fiecare data, putina mazare, si din nou crema besamel. Se repeta operatia de 4-5 ori, deasupra un strat mai gros de crema besamel, peste care se presara maslinele. Se da la cuptor incins 25-30 minute.

Cartofi fierti cu mujdei de usturoi

1/2 kg. cartofi, usturoi, o ceasca de ulei, o ceasca apa minerala, sare, piper . Cartofii se spala, se fierb in coaja, apoi se curata. Usturoiul se piseaza, se freaca cu ulei si apa minerala. Cartofii se amesteca cu mujdeiul de usturoi si se incalzesc.

Prajitura “Salam”

l250 g biscuiti populari

l250 g rahat

l150 g margarina

l250 nuci uscate in cuptor si rasnite

l3 linguri de cacao

l4 linguri apa

l2 linguri zeama de lamaie

l1 lingura coaja de lamaie

l1 lingura rom

In apa calda, la foc mic, se topeste rahatul, taiat bucatele mici, se adauga cacaoa, nuca maruntita si se fierb impreuna, se incorporeaza margarina. Se ia de pe foc si se adauga biscuitii, sfaramati, si mirodenii. Se rastoarna pe o planseta acoperita cu zahar pudra, de grosimea 1 cm. Se ruleaza si se modeleaza prajitura de forma si grosimea unui baton de salam. Se da la rece si se serveste taiata rondele.

Coliva

l1 kg grau

l500 g zahar

l300-500 g nuca

lmirodenii: praf de anason, esenta de lamaie, esenta de portocale, coaja de lamaie sau de portocala, vanilie

lsare dupa gust

Se alege graul, se spala in multe ape reci, apoi in una, doua ape calde. La fiert se pun 2 l apa, la 1 kg de grau. Se fierbe la foc mic, in oala de tuci, sa nu se lipeasca. se clatina doar oala spre stanga si spre dreapta, de cate ori se considera necesar. Cand nu se mai vede apa la suprafata, se incearca bobul de grau. Cand bobul este inflorit, si toata apa absorbita, graul este fiert. Se tine acoperit bine 2-3 ore, dupa ce s-a racit se adauga celelate ingrediente si se framanta cu m?ana pana devine alb si cremos. Graul se aseaza pe un platou, se netezeste cu mana se presara cu zahar farin, scortisoara si ornat dupa preferinta.