Povara omnipotenţei

Ne crapă sistematic buza după putere. De orice fel. Facem hipertensiune de forfota demersului. Vrem să conducem ceva. Nu contează ce. Să ne scrie pe cartea de vizită, viu colorată, cu tot felul de imagini kitsch (de la piramide la Statuia Libertăţii), cuvântul magic: “şef”. Să-i vedem pe unii (oricâţi vor fi) cu limbile până la pământ, în faţa sau în spatele nostru. Nu are importanţă că pentru acest scop scriem declaraţii mincinoase incriminatoare, ne lăsăm audiaţi cu încălcarea legii (deşi purtăm eticheta “magistrat”) şi insistăm în competarea mârşăviei printr-o declaraţie ulterioară în care exprimăm “nevoia” menţinerii în detenţie a adversarului nostru, ca nu cumva revenind la libertate să ne ia scaunul şi minţile.
După care, ne simţim omnipotenţi. Şi începem să ne manifestăm după chipul şi asemănarea duhurilor care ne inspiră. Cu spume la gură anunţăm că tot ce este rău în instituţie se datorează fostei preşedinte, inculpate în sfârşit… Că doar timp de mai bine de 2 ani am făcut băşici la degete şi hemoroizi la… scriind sesizări pe la minister, împotriva preşedintei. Desigur, cerneala curgea, foaia suporta, iar ministra de abia aştepta. Aşa fiind, ieşim la TV şi afirmăm (fără pic de credibilitate ori şarm) că grefierele au început să se bată prin instanţă (cu efect întârziat) datorită fostei preşedinte şi convocăm conferinţe de presă pentru a ne zburli cu realizările ultimului an. Adică, la Curtea de Apel Tg.-Mureş numărul calculatoarelor a săltat de la 9 la 26. Dar protagonista a uitat (în mod explicabil) să precizeze că nici vorbă să fii cumpărat cele 17 calculatoare. Ci le-a luat de la alte instanţe, care aplicau 14 programe informatice viabile. Adică, progres prin regres şi informare prin dezinformare. Aşa, mersi, oricând putem face din rahat bici.
Azi, mâine vi se va spune că şi gestul femeii care a dat drumul întregii cantităţi de urină acumulate (în vezica personală) în faţa Arhivei comerciale a Curţii de Apel, în plin hol, nu departe de biroul preşedintei, săptămâna trecută, cu o lipsă de inhibiţie demnă de “Big Brother” s-a datorat tot fostei preşedinte a tribunalului… Şi că, mai ştii, ar trebui să-i căutăm o infracţiune şi pentru asta. Oricum, la ghiveciul din rechizitoriu merge orice. Admirabil este că, până una-alta, conducerea instanţei “profanate” a luat măsuri de invidiat… A masat poliţiştii să pozească zona pişată (scuzaţi, micţionată) în încercarea de a-şi spăla faţa.
Un alt episod de pamflet este cel al replicii date de conducerea Curţii interpelării făcute în Parlamentul României cu privire la ineficienţa utilizării fondurilor şi dotărilor instanţelor din judeţul Mureş. S-a ridicat ferm problema neutilizării Judecătoriei Sângeorgiu de Pădure, imobil integral reamenejat şi dotat, a cărui recepţie a fost solicitată Ministerului Justiţiei încă în luna decembrie 2003. Cu alte cuvinte, o investiţie de aproape 9 miliarde lei stă de pomană şi este lăsată în degradare. După ce în sesizările ei repetate, actuala preşedintă scria cu litere mici şi negre că mobilierul este de o evidentă proastă calitate, ce credeţi că s-a întâmplat? A adus mobilierul la Tribunal şi la Curte, unde este utilizat cu succes. O parte din el chiar de preşedinta Tribunalului. Alta, de către magistraţi. Actuala conducere a apelat, deci, la mobilierul din vremea “inculpatei”. Iar atunci când interpelarea a venit să sancţioneze devalizarea Judecătoriei Sângeorgiu de Pădure, răspunsul a fost unul paralizant: preşedinta Curţii a afirmat că piesele de mobilier sunt doar depozitate la Tg.-Mureş. Adică, de ce, depozitate aici când în clădirea din Sângeorgiu este loc berechet ? Şi cum, depozitate, de vreme ce judecătorii îşi redactează hotărârile pe birourile aduse de acolo? Ah, ah, ce eroare era să fac. Scuze ! Am pierdut din vedere tocmai strategia ocultă. O fi spiritul zânei economiei fondurilor. Adică, pentru a nu mai plăti paznic la imobilul din comuna sus-amintită, această nobilă atribuţie (de pază şi ordine) a fost transferată în sarcina magistraţilor din Tg.-Mureş. Inteligentă mişcare. Da, da… să păzească mobilierul depozitat… prin birourile lor. A naibii manifestare de omnipotenţă. La mai mare!