Preoții ortodocși amenință cu politica

Mitropolitul Bartolomeu Anania strânge și cu dinții de limba clopotelor bisericilor greco-catolice care ar fi trebuit retrocedate credincioșilor de drept încă din anii ‘90. Ultimul as pe care Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului îl scoate din mâneca sutanei este o amenințare cu tentă politică. Membrii ortodocși ai sinodului bisericesc doresc să forțeze rezolvarea problemei cu greco-catolicii în favoarea lor, amenințând că, în caz contrar, înalții prelați vor renunța la neutralitatea politică. Acest aspect ne amintește de precedentul din 2000, de la alegerile locale din Cluj, când Bartolomeu Anania i-a îndemnat pe credincioși, în cadrul slujbei să se “închine” lui Funar.

Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului a amenințat, în urmă cu două zile, că va reconsidera neutralitatea în perspectiva viitoarelor alegeri, în cazul în care nu se va reglementa disputa cu greco-catolicii. Mesajul Sinodului a fost lansat la Mănăstirea Nicula, unde înalții prelați ortodocși au cerut elaborarea și votarea, în regim de urgență, a unei legi speciale, care să reglementeze disputa patrimonială referitoare la bisericile și casele parohiale dintre Biserica Ortodoxă Româna și Biserica Greco-Catolică.

Membrii Sinodului Mitropolitan au apreciat că un act normativ ar duce la asigurarea “păcii sociale” în contextul disputelor dintre ortodocși și greco-catolici. Membrii Sinodului Mitropolitan l-au acuzat pe Nunțiul Apostolic din România, Jean-Claude Perisset, că este implicat direct în această ofensivă, prin depășirea “în mod repetat și persuasiv a atribuțiilor diplomatice cu care este investit de Statul Vatican”. “Astfel de atitudini riscă să pună sub semnul întrebării continuarea Dialogului Teologic Internațional ortodox – romano-catolic. Presiunile sunt atât de puternice, încât au determinat cedări de neînchipuit la nivelul conducerii Mitropoliei Banatului, spre dezamăgirea preoțimii și a credincioșilor. Acest fenomen îngrijorător are loc și cu concursul autorităților locale și centrale, ceea ce ne va obliga la o revizuire a neutralității noastre în perspectiva viitoarelor alegeri”, au mai susținut membrii Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. Precizăm că Sinodul s-a reunit miercuri la Mănăstirea Nicula din județul Cluj sub președinția Mitropolitului Bartolomeu Anania.

Declarații riscante

Greco-catolicii speră totuși că aceste probleme se vor rezolva într-un cadru legal și fără vreo implicare de natură politică. “Eu cred că problema proprietăților este sensibilă și nu trebuiesc amestecate interese politice și nici măcar religioase. Această problemă trebuie rezolvată printr-o lege a cultelor foarte clară. Foștii proprietari trebuie să primească înapoi bunurile pe care le-au deținut în conformitate cu legile statului român. Politizarea acestei chestiuni, în care se amestecă elemente ortodoxe și politice, este neavenită Statul român este singura instituție care trebuie să rezolve aceste diferențe”, ne-a declarat Daniel Avram, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Greco-Catolice Cluj –Gherla. Totodată, Avram susține că declarațiile făcute în cadrul întâlnirii Sinodului Mitropolitan la Mănăstirea Nicula sunt cel puțin riscante. “Nu cred că era necesară declarația Prea Sfințitului Bartolomeu Anania”, a mai spus Avram.

Totodată, într-un comunicat de presă remis de Biroul de Presă al Episcopiei Greco-Catolice Cluj-Gherla se arată că nu se justifică “un nou atac” asupra Bisericii, după experiența suferită în comunism. “Sperăm într-o aplicare reală a principiilor democratice la noi în țară acum în pragul integrării europene, iar din partea Bisericii Ortodoxe o atitudine de înțelegere frățească în spiritul adevărului. Nu este justificat atacul ortodox asupra BRU – o biserică aflată în plină reconstrucție după prigoana comunistă”, se mai arată în poziția oficială a Episcopiei.

Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Cluj-Gherla a contrazis și acuzațiile aduse Nunțiului Apostolic, Jean-Claude Perisset, potrivit cărora acesta și-ar fi depășit în mod repetat și persuasiv atribuțiile diplomatice cu care este investit de către Statul Vatican. “Credincioșii catolici se bucură că există un astfel de reprezentat care aduce la cunoștința Romei problemele din România. Nunțiul a evidențiat niște probleme grave cum ar fi cazul Bisericii Sf. Iosif de la București sau cazul demolării Bisericii din ”aga”, a spus Daniel Avram purtătorul de cuvânt al Episcopiei Cluj-Gherla. Menționăm că Nunțiul Apostolic din România, Jean-Claude Perisset, are mandat din partea Statului Vatican, de a face cunoscute problemele cu care se confruntă catolicii din România și nu se implică în mod activ în luarea deciziilor în unele probleme care apar între reprezentanții cultelor.

Politică, dar nu în Casa Domnului

Adin Pop, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Majore Greco-Catolice de la Blaj, a mai explicat că principiul propornaționalității credincioșilor, pe care l-au inventat ortodoxii pentru a le veni în sprijin, nu are nimic în comun cu legea dreptului de proprietate sau cu legea retrocedării bisericilor. “Este foarte bine dacă sinodul ortodox își va reconsidera neutralitatea în perspectiva viitoarelor alegeri. În acest fel, ortodocșii măcar vor juca cu cărțile pe masă. Noi dorim să oferim soluții concrete de rezolvare a acestor probleme pe care le avem de atâta timp. Nu cred că biserica greco-catolică își va reconsidera relația pe care o are cu politica”, a mai spus Pop.

Streza neagă că ar fi probleme

Contactat de către reporterii BZA, Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza, nu știe foarte multe de propunerea ortodocșilor de la Cluj. “Abia aseară (acum două zile – n.r.) m-am întors din Franța și nu sunt la curent cu aceste lucruri. În ce privește reprezentanții Bisericii Greco-Catolice din Sibiu, aceștia fac parte din comitetul local. Mai fac și la noi unele lucruri, dar, deocamdată, nu mai sunt probleme mari”, a declarat mitropolitul Laurențiu Streza. În ceea ce privește impactul pe care astfel de atitudini din partea ortodocșilor le-ar avea asupra organizării celei de-a treia Adunări Ecumenice Mondiale la Sibiu, ÎPS Streza nu s-a arătat îngrijorat. “Această adunare nu o fac, oricum, ai noștri. Este organizată de afară”, a comentat Laurențiu Streza.

Directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, Vasile Crișan, spune că, în mandatul de patru ani pe care îl are în fruntea acestei instituții, nu s-a întâlnit cu astfel de probleme. “În opinia mea, la Sibiu este loc destul pentru toată lumea”, susține Vasile Crișan. Preotul greco-catolic Nicolae Șerban nu a putut fi contactat în cursul zilei de ieri.

Boc a învățat de la Funar

Mesajul Sinodului condus de Bartolomeu Anania, potrivit căruia va reconsidera neutralitatea în perspectiva viitoarelor alegeri, în cazul în care nu se va reglementa disputa cu greco-catolicii, evocă un precedent care a “făcut istorie” în Cluj. Astfel, în 2000, în turul doi de scrutin din alegerile locale, Șerban Rădulescu, candidatul la acea vreme al Convenției Democrate, a fost învins de Gheorghe Funar tocmai “grație” intervenției lui Bartolomeu Anania. Acesta a ținut cu câteva zile înainte de alegeri, tocmai în Casa Domnului, o predică în care a inserat mesaje politice, țnclinînd decisiv balanța spre candidatul PRM.

Se pare că și primarul în exercițiu al Clujului, Emil Boc, a învățat din “experiența” lui Șerban Rădulescu. Doar așa poate fi explicată promptitudinea cu care a sărit în sprijinul lui Anania, neluând în calcul implicațiile declarațiilor membrilor Sinodului. Astfel, Boc a susținut, ieri, că este de acord cu ideea Mitropolitului Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Bartolomeu de a elabora a lege care să reglementeze disputele legate de patrimoniu, între Biserica Ortodoxă Română (BOR) și Biserica Greco-Catolică.

Biserici dărâmate

Războiul interconfesional dintre ortodocși și greco-catolici s-a soldat și cu acte mai puțin “otodoxe”. Vă prezentăm astfel, lista bisericilor greco-catolice care au fost distruse prin demolare sau dezmembrare:

Biserica din Tritenii de Jos, jud. Cluj, de piatră, 1838 (anul edificării), Sfinții Arhangheli (Hramul), monument istoric – dărâmată în anul 1995.

Biserica din Băișoara, jud. Cluj, de lemn, 1852, renovată în 1894, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril – dezmembrată în anul 2001, 14 septembrie

Biserica din Vadu-Izei, jud. Maramureș, de piatră, 1884, Sf. Nicolae, prima biserică românească de piatră din Maramureșul istoric într-o perioadă în care românii puteau construi doar biserici de lemn – dărâmată în anul 2001, începând cu 21 septembrie

Biserica din Șmig, jud. Sibiu, de piatră, 1866, terminată în 1892, Sf. Ioan Botezătorul – dărâmată în anul 2000

Biserica din Craiova, jud. Olt, de piatră, 1938, “Buna Vestire” – dărâmată în anul 1995,18 septembrie(într-o noapte cu ajutorul armatei)

Biserica din Valea Largă, jud. Mureș- de lemn, 1695, Adormirea PF Maria, monument istoric – dezmembrată în jurul anului 1994

Biserica din Ghirolt, jud. Cluj, de lemn, 1809, Sfinții Arhangheli, monument istoric – dezmembrată în jurul anul 1990

Biserica din Bonț, jud. Cluj, de lemn, 1829, renovată în 1898 și 1932, Sfinții Arhangheli, monument istoric – dezmembrată în anul 1996

Biserica din Călărași, jud. Cluj, de lemn, 1804, Sfinții Arhangheli, monument istoric – dezmembrată în jurul anului 1992

Biserica din Solona, jud. Sălaj, de lemn, 1984-1985, Sf. Nicolae – arsă de localnici în anul 2001, noiembrie.

Biserica din Homorod, jud. Hunedoara – dispărută iar obiectele de artă existente au fost vândute de preotul ortodox din localitate

Biserica din Å¢aga, (com. Ghiolț) jud. Cluj, 1820, Sf. Ioan Botezătorul, demolată în 9-10 mai 2006

Doar 45 biserici restituite în 16 ani

Numărul total al bisericilor restituite, pe diverse căi (trecere a credincioșilor / ocupare / sentință judecătorească / dialog), a ajuns doar la 45 în toată țara. Astfel în județul Alba s-au restituit 19 lăcașuri de cult în localitățile Blaj (Catedrala +Capela Arhiereilor), Teiuș, Sărăcsău, Tăuni, Gârbovița, Ponorel, Daia Română, Dumitra, Poșaga de jos, Spătac, Cenade, Valea Lungă, Secășel-Ohaba, Corna, Decea, Ocna-Mures, Roșia Montană, Cetatea de Baltă, Fărău. În jud. Mureș au fost retrocedate 13, în localitățile Târnăveni, Ațintiș, Poenița, Bălăușeri, Ibănești, Hodac, Chețani, Zau de Câmpie, Grindeni, Gurghiu, Petelea, Bernadea, Cucerdea, Cuștelnic, Miheșul de Câmpie. În județul Sibiu s-au restituit șapte biserici în localitățile Armeni, Mediaș, Biertan, Dârlos, Mihăileni, Porumbacu de Jos, șeica Mare. În județul Cluj s-au restituit tot șapte biserici în localitățile Turda Poiană, Podeni, Suatu, Crăiești, Aiton, Săndulești, Prundiș-șutu, aceste localități aparținând canonic de Arhieparhia de Alba-Iulia și Făgăraș, în timp ce în Brașov s-au retrocedat bisericile din Berivoii Mici, Drăguși, Șercaia.

Răzvan ROBU