Președintele la mâna bodiguarzilor

Dupã ce a supraviețuit tentativelor de asasinat organizate de dușmanii sãi, președintele afgan, Hamid Karzai, riscã sã sfârșeascã ucis de gãrzile sale de corp. Pericolul lichidãrii liderului afgan a apãrut,

în mod paradoxal, dupã ce Karzai i-a înlocuit cu luptãtori autohtoni pe agenții americani care i-au asigurat pânã acum protecția. Existã temeri cã aceastã mãsurã, luatã din dorința de a spori popularitatea lui Karzai, s-ar putea dovedi fatalã, din cauza rivalitãților care macinã triburile afgane.

Hamid Karzai s-a nãscut la 24 decembrie, 1957. De etnie paștunã, este membru al puternicului clan Popalzay, din care se trag mulți regi afgani. Dupã absolvirea cursurilor universitare în India, s-a implicat în rãzboiul împotriva trupelor de ocupație sovietice, adunând fonduri pentru luptãtorii afgani. Odatã cu expluzarea rușilor, a devenit ministru în guvernul lui Burhanuddin Rabbani. La apariția talibanilor pe scena politicã, în anii 1990, Karzai s-a numãrat printre susținãtorii acestora, dar a rupt legãturile cu regimul taliban, nefiind de acord cu alianța strânsã cu Pakistanul. În urma asasinãrii tatãlui sãu de cãtre agenți talibani, la 14 iulie 1999, Karzai a jurat sã se rãzbune, alãturându-se, dupã 11 septembrie 2001, mujahedinilor din Alianța Nordului și trupelor americane care i-au rãsturnat pe talibani. Din 22 decembrie 2001, Karzai a condus regimul de tranziție afgan, iar din 7 decembrie 2004 este președintele ales al Afganistanului.

În ultimii o sutã de ani, 11 din cei 12 conducãtori ai Afganistanului au fost îndepãrtați de la putere prin mijloace nedemocratice. Șase dintre ei au pierit asasinați sau executați și, dacã ar fi sã dãm crezare unor surse apropiate de palatul prezidențial, al șaptelea pe aceastã listã macabrã va fi președintele Hamid Karzai. O serie de oficiali susțin cã liderul afgan și-a semnat cu propria mânã sentința de condamnare la moarte în momentul în care a hotãrât schimbarea echipei de americani care l-a pãzit în ultimii trei ani. Peste noapte, yankeii dotați cu puști mitraliere M4, dispozitive de vedere nocturnã, vehicule blindate și câini-lup, au dispãrut din jurul palatului prezidențial, fãcând loc unor gãrzi de securitate afgane înarmate doar cu Kalașnikovuri învechite.

Decizia președintelui, motivatã de încercarea de a-și atrage simpatia opiniei publice, a pus capãt colaborãrii cu firma privatã de securitate DynCorp, începutã în septembrie 2005, când Karzai a supraviețuit unei tentative de asasinat în Kandahar. La scurt timp dupã atentat, Departamentul de Stat american a semnat un contract de 50 de milioane de dolari cu DynCorp, care a trimis 300 de angajați pentru a-l proteja pe Karzai.

Gorilele americane

Folosirea americanilor s-a dovedit extrem de nepopularã printre afgani, care au considerat-o o dovadã în plus cã președintele lor este o marionetã în mâinile Statelor Unite. Resentimentele localnicilor au fost alimentate de comportamentul agresiv și uneori chiar ostil al angajaților DynCorp. La un moment dat, corespondentul BBC a relatat cã a vãzut un agent american plesnind un ministru afgan. Dupã o serie de incidente similare, situația a devenit atât de stânjenitoare, încât Departamentul de Stat a fost obligat sã adreseze firmei de pazã o mustrare oficialã. Cu toate acestea, americanii și-au vãzut de treabã, netulburați. În septembrie 2004, la o lunã dupã ce birourile lor din Kabul au fost bombardate, agenții DynCorp l-au salvat pe Karzai dintr-un nou atentat, de data aceasta în Gardez. Cu timpul însã, prețul plãtit pe planul imaginii personale a devenit mult prea mare pentru liderul afgan.

Khaleeq Ahmad, adjunctul șefului Departamentului de presã al președintelui, a recunoscut cã “de multe ori, în timpul întâlnirilor cu liderii tribali și alți oameni influenți, aceștia i-au spus lui Karzai sã se descotoroseascã de bodyguarzii strãini. În cele din urmã, președintele a acceptat sugestia lor”.

Pãpușa din Kabul

Decizia de a-i trage pe linie moartã pe americani a mulțumit opinia publicã, dar nu a îmbunãtãțit prea mult imaginea președintelui. Autoritatea și sprijinul popular de care se bucurã Karzai în afara capitalei sunt atât de limitate, încât acesta a ajuns sã fie poreclit, în mod batjocoritor, “Primarul din Kabul”. Potrivit analistului politic Mohammad Hassan Wolesmal, “acceptând sã aibã bodyguarzi americani în jurul sãu, Karzai a dat naștere la un mare semn de întrebare în mințile oamenilor în ce privește independența sa”.

Pãrerea localnicilor este sintetizatã de Gul Ahmad, 65 de ani, rezident din Kabul: “De câte ori Karzai vorbea despre libertate, izbucneam în râs și mã întrebam în sinea mea: cine sunt cei care stau în spatele tãu? N-am auzit niciodatã de la strãmoșii mei despre vreun președinte care sã fie protejat de soldați din altã țarã”.

Și mai drastic este Bashir Ahmad Beijan, lider al partidului Congresul Național al Afganistanului, care susține cã rãul produs de atitudinea lui Karzai este ireparabil: “Folosirea gãrzilor de corp strãine a fost o insultã la adresa afganilor. În opinia noastrã, Karzai nu poate lua o decizie de unul singur. El face tot ce îi spun americanii”.

Precedentul Gandhi

Dincolo de impactul asupra popularitãții președintelui, observatorii scenei politice afgane se întreabã acum în ce mãsurã decizia de a-i trimite acasã pe americani îl va proteja mai bine pe Karzai. Potrivit departamentului de presã al președinției, “bodyguarzii afgani dispun de suficient echipament și antrenament pentru a oferi securitate adecvatã”. Surse apropiate palatului prezidențial nu sunt însã atât de sigure de acest lucru. Pe lângã faptul cã trupele DynCorp au luat la plecare echipamentul ultramodern din dotare, cea mai mare problemã o reprezintã situația politicã specialã din Afganistan, țarã mãcinatã cronic de rivalitãți etnice și tribale.

Amenințarea nu vine numai din direcția talibanilor, care au jurat sã-l ucidã pe președinte, ci și din partea milițiilor private, pe care Karzai le-a descris drept cea mai mare amenințare la adresa tinerei democrații afgane. Mulți lideri tribali și comandanți regionali puternici din nordul țãrii sunt iritați de intenția lui Karzai de a-i dezarma și de a le reduce puterea în cadrul guvernului.

Faptul cã membrii noii gãrzi prezidențiale, în numãr de aproximativ 600, au fost selectați din rândurile tuturor grupãrilor etnice afgane, în numãr de peste 40, este considerat o greșealã de cãtre Fazel Rahman Oria, analist politic și editor al bisãptãmânalului Payam: “Nu sunt sutã la sutã sigur cã bodyguarzii afgani îl vor proteja pe Karzai în situațiile critice. Președintele ar fi trebuit sã-și aleagã agenții de pazã dintre membrii propriului trib. Altfel, se poate trezi cã una dintre gãrzi ar putea fi o amenințare pentru el.” Un precedent în acest sens existã deja: în 1984, premierul Indiei, Indira Gandhi, a fost asasinat de doi dintre bodyguarzii sãi.

Ioan BUTIURCÃ