Uncategorized

Primariile din Târgu-Mures si Sighisoara pe “lista neagra”

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a finalizat la sfârsitul lunii septembrie 2008 doua proiecte care au vizat institutiile publice din România: „Dez­voltarea capacitatii de advocacy a organizatiilor neguvernamentale loca­le”, implementat în parteneriat cu Aso­ciatia Pro Democratia, si „Nivelul accesului la informatii si transparenta decizionala în administratia publica locala în preajma aderarii României la Uniunea Europeana”, realizat în parteneriat cu Fundatia Soros. Ambele proiecte au fost finantate de Uniunea Europeana prin programul Phare 2005 Consolidarea Democratiei în România.

Cu aceasta ocazie, în cadrul unei conferinte de presa care a avut loc în data de 30 septembrie 2008 la Bucuresti, au fost facute publice doua liste care cuprind institutii publice interesate si dezinteresate de transparenta si onestitate, evenimentul aducând în discutie si cele doua teme centrale ale proiectelor, si anume situatia adoptarii strategiei si planului de actiune privind mentinerea si cresterea integritatii la nivelul autoritatilor publice din sapte judete ale tarii si aplicarea legislatiei privind accesul la informatii si transparentei decizionale în adminis­tratia publica. „Prin proiectul “Dez­vol­tarea capacitatii de advocacy a orga­nizatiilor neguvernamentale locale” ne-am dorit ca autoritatile publice locale sa constientizeze rolul important pe care îl au în dezvoltarea locala, punând în aplicare o serie de masuri privind cresterea transparentei si prevenirea coruptiei. Astfel, am propus o serie de masuri concretizate într-o strategie si un plan de actiune pentru integritate în sapte judete ale tarii: Bacau, Cluj, Dâmbovita, Gorj, Mures, Timis si Vrancea. Din totalul celor 22 de autoritati publice carora ne-am adresat, 16 au adoptat strategia si planul de actiune pentru integritate sau sunt în curs de adoptare, iar 6 autoritati publice nu au considerat oportun demersul nostru sau nici nu s-au obosit sa raspunda propunerilor noastre”, a spus Radu Nicolae, coordonator al Programului de Integritate Publica din cadrul Centrului de Resurse Juridice.

Lista „alba”

si lista „neagra”

“Lista alba” a autoritatilor publice care sunt preocupate de transparenta si onestitate cuprinde Consiliul Judetean Bacau, Consiliul Judetean Mures, Primaria Municipiului Timisoara, Con­siliul Judetean Timis, Consiliul Judetean Gorj, Consiliul Judetean Cluj, Consiliul Judetean Dâmbovita, Institutia Pre­fec­tului-Judetului Mures, Institutia Pre­fectului-Judetul Vrancea, Primaria Mu­nicipiului Focsani, Institutia Prefectului-Judetul Bacau, Institutia Prefectului Judetului Gorj si Primaria Municipiului Cluj-Napoca.

“Lista neagra” a celor care nu au adoptat strategia si planul de actiune pentru integritate sau nu au raspuns pro­punerilor CRJ cuprinde Consiliul Judetean Vrancea, Institutia Prefectului-Judetul Dâmbovita, Institutia Prefec­tului-Judetul Cluj, Primaria Municipiului Bacau, Primaria Municipiului Târgu-Mures si Primaria Municipiului Sighi­soara.

Comunicarea si relationarea cu cetateanul lasa de dorit

În cadrul celui de-al doilea proiect intitulat ”Nivelul accesului la informatii si transparenta decizionala în administratia publica locala în preajma aderarii României la Uniunea Europeana”, CRJ a vizat accesul cetatenilor la informatiile de interes public. La sapte ani de la adop­tarea legii accesului la informatii publice exista înca numeroase institutii publice la nivel local care nu cunosc sau nu tin cont de aceste prevederi. „Prin initierea acestui proiect de monitorizare a modului în care institutiile publice raspund solici­tarilor primite prin prisma acestei legislatii, am dorit sa tragem un semnal de alarma cu privire la slaba pregatire a functionarilor publici în comunicarea si relationarea cu cetateanul. Au fost monitorizate aproximativ 200 de autoritati publice, institutii ale administratiei pu­blice locale, primarii, prefecturi, consilii locale, consilii judetene, agentii de protectia mediului, precum si instante de judecata, judecatorii, curti de apel, tribunale”, a spus Catalina Radulescu, coordonator al Programului Strategic Li­tigation din cadrul Centrului de Re­surse Juridice.

Majoritatea raspunsurilor au fost incomplete, reflectând în anumite cazuri lipsa de interes a administratiei publice fata de nevoie de informare a cetatenilor, fie, în anumite cazuri, necunoastere legislatiei si a obligatiilor pe care fiecare institutie le are în acest domeniu. Informatiile solicitate de CRJ au facut referire la informatiile care trebuie comunicate din oficiu, conform legilor 544/2001, 878/2005, 52/2003, printre acestea numarându-se si cele legate de organizarea financiar-contabila si a resurselor folosite de fiecare institutie. În ceea ce priveste transparenta decizionala în administratia publica, activitatea autoritatilor de consultare a publicului a fost mult îngreunata de problemele electorale si de vacanta de vara. Pe aceasta perioada, de la jumatatea lunii mai pâna la jumatatea lunii septembrie, s-a constatat ca activitatea consiliilor locale si judetene a fost redusa pâna la limita minima. Monitorizarea a avut loc pe o perioada de opt luni, cele mai reticente institutii în formularea raspunsurilor la solicitari fiind cele aflate în mediul urban (consilii locale, primarii).

Eforturile anticoruptie

trebuie sa continue

Coruptia afecteza negativ consolidarea democratica si statul de drept. Indicele de perceptie a coruptiei din 2007, calculat de Transparency Interna­tio­nal, are valoarea de 3,7 pentru Ro­mânia ceea ce se traduce printr-un nivel ri­dicat de coruptie. La nivel central, acuzatiile de coruptie s-au înmultit în ultima perioada, iar vointa politica de a controla coruptia pare în stagnare. Eforturile depuse pâna acum nu au fost suficiente pentru a controla definitiv coruptia la nivel local. În multe judete se mentin vechile complicitati si retele de coruptie pentru ca cetatenii sunt mai putin implicati, media este divizata si, în multe locuri, controlata. Începând cu anul 2004, Centrul de Resurse Juridice monitorizeaza problemele de integritate si de coruptie de la nivelul administratiei publice locale.

CRJ a declansat si câstigat peste 20 de procese împotriva administratiei publice locale si centrale în cazuri de încalcare a legii accesului la informatiile de interes public sau a nerespectarii dispozitiilor legii transparentei decizionale. Toate aceste succese au avut rolul de a descuraja faptele de coruptie, conflictele de in­terese, incompatibilitatile si dobândirea ilicita de avere. Totusi, o parte dintre sesizarile CRJ nu au fost nici acum so­lu­tionate, de aceea eforturile anticoruptie trebuie sa continue.

Sebastian ANGHEL

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close