Proiectele culturale continuă la Sighișoara

Reporter: Ce proiecte le propuneți sighișorenilor pentru următorii ani?
Ioan Dorin Dăneșan: În primul rând aș vrea să le mulțumesc pentru încrederea, înțelegerea și răbdarea pe care le-au avut în acești ani și aș vrea să îi asigur că acum avem create toate condițiile pentru a realiza integral obiectivele propuse, toate convergând spre țelul nostru comun: acela de a trăi decent într-un oraș curat, frumos, apreciat la justa sa valoare. Desigur că pe primul loc se află finalizarea proiectelor începute și blocate de fosta guvernare, pentru ca apoi, cu sprijinul și directa implicare a sighișorenilor să stabilim obiective noi. La acest moment voi enumera succint niște obiective concrete, urmând ca într-un orizont scurt de timp să trecem la concretizarea lor: construirea de locuințe sociale, amenajarea noului Centru de îngrijire și ocrotire a persoanelor vârstnice, construirea grădiniței în cartierul Târnava 2, realizarea lucrărilor de restaurare a turnurilor și zidului de incintă în Cetatea Medievală, finalizarea peronului și împrejmuirilor Eurogării, finalizarea Centrului de informare și promovare turistică, finalizarea lucrărilor de reparații capitale la Spitalul Municipal, construcția șoselei ocolitoare. Voi continua desigur să încurajez investitorii români și străini să vină la Sighișoara pentru a crea noi locuri de muncă, așa cum s-a întâmplat cu Parat, Sefar, GTZ, Cable Team, Kaufland, Novamecanica, etc.

Rep.: Vor continua investițiile din Cetate?
I.D.D.: Chiar dacă în ultimii ani de guvernare portocalie am fost ocoliți sistematic, și asta rămâne o mare durere a mea, de tot ceea ce înseamnă finanțarea dezvoltării, fie că a fost vorba de Cetate, drumuri sau locuințe. Acum a sosit vremea să lăsăm în urmă necazurile și să pășim cu demnitate înainte. După cum se poate vedea din ceea ce s-a făcut, există o preocupare deosebită la nivelul municipalității pentru Cetate și, implicit pentru ceea ce înseamnă ea pentru turism, pe care îl considerăm principala resursă de dezvoltare a localității și de bunăstare a sighișorenilor. În plus, de asemenea, există apreciere și interes atât din partea turiștilor, cât și din partea diferitelor organizații și organisme din țară și străinătate, ceea ce ne face să fim optimiști în ceea ce privește viitorul bun al  Sighișoarei.

Rep.: Cum sunt percepute schimbările din Sighișoara de către oaspeții străini care v-au vizitat?
I.D.D.: Am avut desori ocazia să primesc aprecieri pentru cum arată orașul, în special din partea ospeților străini, fie că a fost vorba de partenerii din orașele înfrățite, fie din partea numeroaselor personalități care ne-au fost oaspeți: ambasadori din toată lumea, SUA, Elveția, Germania, Spania, Bulgaria, India, Malayezia, Australia etc., reprezentanții unor importante organizații internaționale: ONU, UNESCO, ICOMOS, OVPM, artiști valoroși din diferitele domenii artistice, somități științifice, sportivi cu rezultate deosebite. În ultimii ani am argumentat în numeroase feluri cererea noastră către foștii guvernanți ca Sighișoarei să i se dea o șansă, când încă nu este prea târziu. Prea târziu pentru copiii care azi învață în condiții modeste, pentru tinerii care nu au motivație să rămână aici și să-și întemeieze o familie, pentru cei în vârstă care, după o viață de muncă, au dreptul de a avea acces la îngrijire medicală corespunzătoare, dar și la un loc civilizat în care să-și trăiască demn ultimii ani ai vieții. Am făcut tot ce a depins de noi ca să beneficiem de mâna întinsă de Europa și să accesăm fondurile europene prin obținerea de finanțare pentru proiectele pe care noi le-am gândit și realizat cu eforturi, așa cum menționam mai devreme din bugetul local. Sighișoara și oamenii locului au așteaptat cu speranță bunăvoința celor care au decizia în acordarea acestor finanțări, și iată că Dumnezeu le răsplătește această răbdare.

Rep.: Cum trebuie să arate, în viziunea dumneavoastră, municipiul Sighișoara peste 10-15 ani?
I.D.D.: Sighișoara este iubită de Dumnezeu, și asta face ca starea de vitregire vremelnică din care tocmai a ieșit să fie atenuată oarecum de binecuvântarea divină revărsată asupra sighișorenilor, oameni buni și iubitori de aproapele lor. În ceea ce mă privește, am crescut într-o casă de oameni credincioși, bunicii fiind cei care m-au educat cu dragoste și credință în Dumnezeu, sentimente care m-au călăuzit întreaga viață și pe care mă străduiesc să le insuflu și eu copilului meu. Acum, Sighișoara, orașul ce-și îmbracă secolele de istorie într-o veșnică haină de tinerețe, își împlinește destinul ce i-a fost hărăzit încă de la prima sa atestare documentară, în urmă cu peste 700 de ani: acela de a fi un centru cultural aparte, un spațiu în care istoria, arta și setea de cunoaștere se îmbină în cele mai neobișnuite moduri, valorificând plenar resursele materiale și spirituale ale locului. „Sighișoara, un Heildeberg românescâ€, cum își propunea ambițios Rectorul Universității din București la semnarea acordului de parteneriat privind înființarea filialei Sighișoara a acestei universități. „Sighișoara, cetatea filmului românescâ€, cum o numea cu speranță Adrian Titieni, rectorul UNATC la deschiderea uneia din edițiile Sighișoara Film Festival.
„Sighișoara, scena vie a artelorâ€, cum afirma Alexandru Gavrilovici, celebru violonist elvețian plecat în lume din aceste locuri și reîntors în dorința de a plasa acest oraș în constelația capitalelor spiritualității universale. „Dacă toată țara ar fi asemeni Cetății Sighișoarei, România ar depăși Elvețiaâ€, a spus Dan Puric, actor, scriitor, filozof… Și această listă de apelative și aprecieri ar putea continua… cum vor continua dealtfel și proiectele culturale care au dus renumele Sighișoarei în toată lumea…