Puncte fierbinți ale planetei

De-a lungul timpului, amestecul dintre religie și politică s-a dovedit adeseori un coctail exploziv. Niciunde nu este mai valabil acest lucru decât în istoria unora dintre cele mai renumite așezăminte religioase din lume. Discursurile politicienilor și ale clericilor s-au întretăiat pe treptele templelor, sanctuarelor sau moscheelor dând naștere la conflicte sângeroase care reizbucnesc cu virulență și în zilele noastre

Potala, provincia tibetană Lhasa

Este reședința istorică a lui Dalai Lama, liderul spiritual și politic al budismului tibetan. Tenzin Gyatso, actualul Dalai Lama, a fugit din Tibet în 1959, după o revoltă eșuată împotriva forțelor de ocupație comuniste chineze. Palatul a devenit muzeu de stat după ce a scăpat ca prin urechile acului de fervoarea anti-religioasă din timpul Revoluției Culturale.

Motivul disputelor: Controlul arbitrar exercitat de chinezi. Tibertul a devenit o cauză faimoasă în anii 1990, când vedete ale Hollywood-ului conduse de Richard Gere au protestat împotriva tentativelor guvernului chinez de a diminua specificul local al provinciei autonome.

Perspective: transformarea într-un Disneyland. Pe măsură ce turismul a luat avânt, restricțiile impuse pelerinilor religioși s-au înmulțit. În încercarea de a face față mulțimilor de vizitatori ademeniți de calea ferată construită până pe culmile provinciei Lhasa, guvernul de la Beijing a anunțat că va construi un mini-palat Potala lângă cel original, dotat cu un spectacol de sunet și lumini. Edificiul ar urma să fie terminat până la debutul Jocurilor Olimpice din 2008.

Yasukuni, Japonia

Este un sanctuar shintoist ridicat la Tokio în 1869 pentru a venera sufletele soldaților uciși în războaiele din vremea șogunatelor (secolele 12-17). Astăzi, el este dedicat celor aproape 2,5 milioane de japonezi care au pierit în bătăliile purtate de Imperiul nipon între 1853-1945. Numele morților sunt înscrise în Cartea Sufletelor din sanctuar, locul fiind vizitat anual de aproximativ 8 milioane de japonezi dornici să-și onoreze străbunii.

Motivul conflictelor: printre cei omagiați la Yasukuni figurează și 1068 de criminali de război condamnați. Diriguitorii sanctuarului susțin că aceste persoane au fost judecate pe nedrept. Totuși, 14 dintre ele sunt criminali de clasa A, inclusiv comandantul militar care a ordonat masacrul de la Nanjing, China, soldat cu 300 de mii de morți, și premierul care a premeditat atacul de la Pearl Harbour, în 1941. Până în 1980, nici un prim-ministru japonez nu a vizitat locul în mod oficial, pentru că un astfel de gest ar fi amenințat relațiile cu China și Coreea de Sud, care văd în sanctuar un simbol al militarismului japonez. Între timp, liderii niponi și-au schimbat optica. Începând din 2001, fostul premier Junichiro Koizumi a făcut mai multe vizite puternic mediatizate la Yasukuni.

Perspective: Succesorul lui Koizumi, Shinzo Abe, a susținut călătoriile predecesorului său la Yasukuni și a făcut vizite private regulate la sanctuar înainte de a deveni premier. De la preluarea funcției, în septembrie 2006, Abe nu a mai călcat prin apropierea sanctuarului, în condițiile în care și-a fixat drept obiective îmbunătățirea relațiilor cu Beijingul și Seulul. Pe termen lung însă, tensiunile ar putea reizbucni, deoarece durii din Partidul Liberal Democrat l-ar putea presa pe Abe să viziteze Yasukuni.

Ayodhya, statul Uttar Pradesh, India

Pentru hinduși, Ayodhya este locul de naștere al lui Rama, una dintre cele mai importante zeități ale religiei lor. Hindușii susțin că în această zonă a fost ridicat un templu străvechi care a fost dărâmat și înlocuit cu o moschee musulmană în secolul al 16-lea.

Motivul conflictelor: “Babri Masjid”, moscheea construită în 1528 pe locul unde se crede că s-a născut Rama, a fost distrusă de hinduși în 1992. Ciocnirile religioase care au urmat între hinduși și minoritatea musulmană au provocat moartea a peste 2000 de indieni. Așezământul a fost sursa unor noi scene de violență în 2002, când gloate de musulmani au incendiat un tren cu activiști hinduși care se întorcea de la Ayodhya. Începând din 1989, hindușii desfășoară o campanie susținută pentru ca un mare templu să fie reconstruit în regiune. Un templu provizoriu a fost asamblat la începutul mileniului trei, dar a fost atacat de militanți în 2005. Musulmanii doresc, la rândul lor, reconstruirea moscheii.

Perspective: situație fără ieșire. Cel mai mare partid de opoziție, Bharatiya Janata, care reprezintă majoritatea religioasă hindusă și a fost implicat în distrugerea moscheii în 1992, susține că musulmanii trebuie să accepte coabitarea cu templul hindus. Nu există însă nici o șansă ca islamiștii să accepte acest punct de vedere.

Muntele Templului, Ierusalim, Israel

Obiectivul central al cruciadelor de la începutul mileniului doi, Muntele Templului este și în prezent cel mai disputat punct religios de pe suprafața globului. Pentru evrei reprezintă amplasamentul primului și celui de-al doilea templu și locul unde va fi construit al treilea templu atunci când Mesia se va întoarce. Pentru musulmani, Muntele Templului, cunoscut sub numele Haram al-Sharif, sau Nobilul Sanctuar, este adăpostul moscheii al-Aqsa și al Domului Stâncii, de unde musulmanii cred că Mahomed s-a înălțat la cer. Din toate aceste motive, revista “Time” a caracterizat acest colț al Ierusalimului ” la fel de periculos ca o bomă atomică cu numărătoare inversă” sau drept ” cei mai controversați 35 de acri de pe Pământ”.

Motivul conflictelor: niciuna dintre părți nu dorește să împartă controlul asupra acestui loc sfânt, aflat în prezent sub jurisdicție musulmană. Ciocnirile violente dintre evrei și musulmani privind posibilitatea de a se ruga și alte drepturi asupra Muntelui Templului datează din 1920. În 1996, excavările israeliene din apropierea așezământului au degenerat în confruntări violente, soldate cu 75 de morți. Vizita lui Ariel Sharon în septembrie 2000 în zona complexului a declanșat a doua intifada palestiniană, care a continuat aproape șapte ani, cu un bilanț total de câteva de mii de morți. Amplasamentul continuă să rămână la fel de exploziv: recentele săpături israeliene lângă moscheea al-Aqsa au fost suficient de convingătoare pentru a-i determina pe musulmani să declare o “zi a mâniei” la nivel mondial.

Perspective: Și mai multă violență. În prezent, Israel reconstruiește o esplanadă care să permită accesul mai facil al turiștilor la Muntele Templului. Vechea esplanadă a fost distrusă în 2004 de un cutremur, iar reamenajarea ei n-ar fi creat prea multe probleme dacă capacitatea nu i-ar fi fost dublată. Musulmanii se tem că scopul construcției este de a permite intervenția în zonă a unor efective sporite de forțe de securitate. Pe de altă parte, Domul Stâncii și moscheea al-Aqsa sunt obiectul amenințărilor constante ale extremiștilor religioși evrei, care doresc să ridice aici al treilea templu iudaic. Poliția israeliană a dejucat câteva tentative de a arunca în aer cele două așezăminte, inclusiv una care prevedea lansarea unui avion teleghidat, încărcat cu explozibili, asupra moscheii al-Aqsa. Experții susțin că orice avariere a edificiilor din zonă, naturală sau provocată de mâna omului, ar putea degenera cu ușurință până în punctul declanșării celui de-al treilea război mondial.

Ioan BUTIURCA