Uncategorized

Rădulescu încrezător în succesul CEC

Rep: Sunt voci pro și contra privatizării CEC. De care parte a baricadei sunteți și de ce?

Eugen Rădulescu: Eu sunt administratorul băncii, atunci trebuie să-mi păstrez neutralitatea, decizia de privatizare este a proprietarului și el este cel care stabilește dacă vinde sau nu vinde. Statul nu s-a dovedit niciodată un bun administrator, nici la noi și nici în alte părți. Ideea de a păstra CEC-ul în proprietatea statului este cea mai puțin fericită. În momentul în care există o experiență de zeci de ani în care economia funcționează după regulile economiei private, atunci fragmentele respective care sunt legate de economie, chiar dacă sunt în proprietatea statului, ele funcționează ca niște entități private.

Rep: S-a vehiculat suma de 150-200 de milioane de euro ca sumă minimă de investiții în următoarele 12 luni? De unde se pot obține banii? Vânzarea portofoliului imobiliar este o opțiune?

E.R.: În clipa în care vindem portofoliul imobiliar devenim chiriașii altcuiva. Asta nu înseamnă o majorare de capital, vânzarea portofoliului imobiliar înseamnă schimbarea unei forme a activului în altă formă. Devine foarte greu suportabil să fi chiriaș numai. De exemplu în București chiriile ajung la 60-80 de euro pe metru pătrat. Tipul de bussines în care lucrează alte bănci le permite o abordare de chiriaș, în momentul în care lucrezi prepoderent cu clienți persoane fizice de obicei randamentul pe care-l ai sub formă de venituri pe cap de client este mai mic decât atunci când lucrezi cu persoane juridice mari. Spre exemplu, un credit de 100 milioane euro pentru, în portofoliul băncii înseamnă același lucru ca 1.000 de credite de câte 100.000 euro sau 10 mii de credite a câte 10.000 de euro. Zece mii de credite se lucrează mult mai greu prin urmare și costurile de administrare sunt altele. Cei care lucrează numai pe spații închiriate o fac pentru că au o anumită mobilitate și un anumit tip de business.

Rep: Una din direcțiile în care s-ar putea dezvolta CEC este cea de bancă de creditare a agriculturii? Ce șanse are un asemenea proiect?

E.R.: Deja agricultura reprezintă pentru noi cea de a doua industrie creditată pe zona de persoane juridice, după comerț. Motivul este evident, a crescut oportunitatea de afaceri în zona rurală și noi ne poziționăm suficient de bine în mod natural pentru a dezvolta aceast timp de bussines. Totuși, nu ne propunem ca o anumită linie de bussines să ajungă pe primul loc, pentru că vrem noi să ajungă ea pe primul loc. Lăsăm oportunități deschise practic la nivel local, unitățile noastre sunt suficient de numeroase să putem să ne ocupa de mai multe linii de bussines.

Rep: Care sunt principalele coordonate ale strategiei de dezvoltare a CEC?

E.R.: Strategia de dezvoltare va trebui să fie regândită și validată după finalizarea privatizării. Actuala conducere a băncii și-a propus să luăm o bancă ce era “ușor deraiată”, care avea șanse de dezvoltare și să o așezăm pentru a putea fructifica oportunitățile într-o piață care se dezvoltă într-un ritm absolut amețitor, de 40 la sută pe an. Decizia finală de cum anume va arăta direcția către care o va lua CEC o va adopta fără îndoială acționarul majoritar, dacă procesul de privatizare se finalizează acum. Suma aceea de 150-200 de milioane de care vorbeam mai devreme, ea nu a venit așa numai din pălărie, ci au fost calcule privind costurile pe care trebuie să le facem pentru dezvoltarea produselor băncii, pentru pregătirea personalului CEC, pentru modernizarea unităților operaționale. Ideea pe care o avem este că banca va ajunge într-o perspectivă de 5-6 ani, la 40 la sută din portofoliu persoane juridice, 60 la sută persoane fizice, și dacă vom avea această infuzie de capital, cred că ne putem îndrepta către 7-10 la sută cotă de piață, în viitori 3-5 ani.

Rep: Cum comentați decizia acționarului de a nu mai permite, după privatizarea CEC, fuziunea cu alte bănci din același grup cumpărător?

E.R.: Este decizia acționarului și el este liber să decidă cum crede el de cuviință. Motivul este evident, nu dorește să fie diluat în capitalul CEC-ului, nu dorește ca preluarea să se facă la un cost disproporționat. Decizia noului proprietar este de a păstra sau nu un brand, a arunca la coș un brand care este extrem de valoros în interiorul țării ar fi o mare prostie.

Rep: Care sunt atuurile CEC?

E.R.: Primul atu este rețeaua națională, cea mai amplă din România, al doilea este chiar faptul că este recunoscută de fiecare român ca o bancă serioasă, ca o entitate în care poți să ai încredere. Bussines-ul bancar pe asta se bazează, pe încredere. În al treilea rând avem avantajul unui portofoliu de credite foarte sănătos, nu depindem de o anumită industrie, un anumit tip de client, avem o repartizare a riscului suficient de largă, încât practic să nu existe un risc.

Rep: Care este produsul vedetă CEC și prin ce se individualizează pe piața bancară?

E.R.: Nu avem așa ceva. Nu avem un produs vedetă. Avem multe produse cu care încercăm să fim prezenți pe tot spectrul. Aș putea să spun că mai nou vedete au ajuns cardurile de debit sau de credit, dar asta se întâmplă în această săptămână, săptămâna trecută vedetă a fost contul Provilegiu, acum două sau trei săptămâni a fost creditul Pro Agricol, acum o lună și jumătate două a fost contul din surse BERD. În fiecare lună încercăm să venim cu noi vedete.

Rep: Cum ați defini succint CEC?

E.R.: Este cel mai tradițional brand bancar din România, asociat din păcate numai cu persoanele fizice și mai puțin cu activitatea bancară în care s-a lansat cu multă forță în ultima vreme. CEC reprezintă tradiție și spirit românesc de când s-a născut și cred va rămâne așa.

Ghișeu CEC la pașapoarte

Din 1 decembrie nu vom mai fi nevoiți să ne plimbăm prin tot orașul ca să platim taxele când dorim să obținem un pașaport, sau să înmatriculezi un autovehicul, după cum a declarat prefectul județului Mureș, Ciprian Dobre la întâlnirea CEC cu reprezentanții societăților mureșene. “În prezent pentru a reuși să îți plătești toate taxele, pentru a obține un pașaport sau un talon de înmatriculare a unui vehicul trebuie să ieși din clădirea unde sunt găzduite serviciul de pașapoarte, serviciul de înmatriculări, aflate în subordinea Instituției Prefectului. În urma unei discuții cu președintele CEC am convenit să deschidem un ghișeu în interiorul clădirii, la care cetățeanul să își poată plăti toate aceste taxe fără să fie nevoit să părăsească clădirea. Ghișeul se va deschide la 1 decembrie odată cu finalizarea lucrărilor de renovare ce se efectuează în incinta clădiri”, a declarat Ciprian Dobre.

A consemnat Radu MATEI

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close