Cotele Uniunii Europene

România a purtat o serie de negocieri cu reprezentanții Uniunii Europene, pentru acordarea de cote. La unele divizii cotele acordate de Uniune, au depășit așteptările, iar la majoritatea dintre ele, România a primit atât cât a cerut. Cu toate că pe raportul de țară scrie negru pe alb că România va adera la 1 ianuarie 2007, integrarea în Uniune este o problemă.

Dacă România nu va atinge cotele negociate până la 1 ianuarie, restul de cote rămas neacoperit va fi retras. Pe lângă asta, țara noastră nu va mai avea acces la finanțările de preaderare prin SAPARD sau ISPA, dar nici nu va putea beneficia încă de banii Uniunii, doar va fi nevoită să cotizeze partea de țară ce-i revine în urma aderării.

Cotele negociate

Pentru sectorul zootehnie, în ceea ce privește cota de lapte, România a solicitat un total de 5.000.000 de tone de lapte. Asta pentru că, conform statisticilor, între anii 2000 și 2002, România a realizat un total de 2.743.000 de tone de lapte, din care 1.093.000 au fost înaintate spre procesare, iar 1.379.000 au fost vândute direct. Oferta comisiei Europene a fost una foarte bună, comparativ cu producția. Aceștia au oferit o cotă de 3.057.000 de tone de lapte, din care România va putea procesa aceeași cantitate ca și în 2000-2002, dar va avea o rezervă până în 2009 de 188.400 tone, restul de 1.964.000 fiind destinat vânzărilor directe.

Plafoane pentru ovine și porcine

La categoria prime speciale pentru bovine masculi de îngrășare, România a produs în medie, între 2000-2002, în jur de 438.667 de capete. Oferta comisiei a fost mai mare, de 452.000 de capete, în comparație cu 752.000 cât reprezenta solicitarea României.

La categoria prime vaci pentru alăptare solicitarea României a fost de un efectiv de 150.000 de capete, iar Comisia a răspuns afirmativ. Același procentaj de 100 la sută a mai fost obținut doar în cazul Ciprului, cu un efectiv de 500 de capete!

România a solicitat 1583.000 de capete la prima de bovine pentru abatorizare sau export, dar a primit de la Comisie un efectiv de 1.233.000 capete, având în vedere faptul că în medie, între 2000-20001 a exportat/trimis la abatorizare doar 1.289.667 de capete. Din oferta comisiei, 85.000 de capete sunt viței, iar restul bovine.

Lovitură grea, ovinele

Pentru plafonul național de ovine, România a solicitat 8.900.000 de capete de ovine, asta în situația în care, între anii 2000-2001, plafonul național era de 8.312.000 de capete.

Spre surprinderea tuturor celor care au asistat la negocierea cotelor, Comisia Europeană a oferit doar un efectiv de 5.880.620 de capete de ovine ceea ce pentru România a fost o lovitură destul de greu de încasat, în condițiile în care, suprafețele cu pășuni și fânețe, cu precădere în zonele montane nu vor mai putea fi valorificate, riscând să dispară încetul cu încetul.

Sectorul vegetal

Pentru culturile arabile, la secțiunea referință pentru plăți directe, solicitarea României a fost de 6.891.100 de ha, dar a primit 101,75 la sută din solicitatea înaintată Comisiei, foarte aproape de procentul obținut de Polonia, mai bine decât Ungaria și Republica Cehă. Suprafața oferită de Comisie este de 7.012.666 ha, iar randamentul de referință este de 2,65 de tone/ha.

La suprafețele plantate cu nuci, orez și hamei, comisia a oferit n1.645 ha, 500 de ha și respectiv 198 ha.

În cazul viței de vie, a fost recunoscută întreaga suprafață plantată, inclusă în Registrul Viticol în 2006 și s-a obținut dreptul de replantare pentru soiurile hibride, pe o suprafață de 30.000 ha.

De asemenea, Comisia a oferit 963 de tone pentru in și cânepă și 12.312 tone de tutun brut, cantități naționale garantate. În cazul tomatelor și piersicilor pentru procesare, s-a obținut un ajutor la producție de 50.390 tone, respectiv 523 tone.

La cota de zahăr, Comisia a oferit o cotă de procesare de 329.000 de tone, cu 71.000 de tone mai puțin decât solicitarea la nivel de țară, iar la producție o cotă de 109.164 tone.

Cota finală obținută, de 438.164 tonă față de 500.000 tone solicitate, ( 87,63 la sută) a fost apropiată celei obținute de Republica Cehă, Polonia și Slovacia.

Pentru sectorul izoglucoză, România a solicitat 113.000 tone inițial și 45.000 tone final, la o producție de 3.622 tone, și a primit din partea comisiei 9.981 tone.

Republica Cehă, Letonia, Lituania, Cipru și Malta nu au solicitat cota de producție, iar Estoniei i-a fost refuzată solicitarea.

Perioadele de tranziție

Negocierile Comisiei s-au purtat și în legătură cu perioada de tranziție ce trebuie realizată de România după data de 1 ianuarie 2007. Pentru modernizarea, retehnlogizarea unităților de tăiere și procesare a cărnii (carne roșie-104 unități, carne de pasăre-6 unități), România a cerut și a primit o perioadă de tranziție de trei ani, până la 31 decembrie 2009. La fel s-a întâmplat și în cazul unităților de procesare a laptelui, organizarea centrelor de colectare și standardizare lapte, precum și pentru ameliorarea calității laptelui crud.

Chiar dacă România a cerut o perioadă de tranziție de 4 ani, până la 31.12.2010 pentru inventarierea plantațiilor viticole și organizarea unui registru viticol comunitar, Comisia europeană consideră că țara noastră are timp suficient pentru a finaliza registrul până la aderare.

În cazul viilor hibride, eliminarea și înlocuirea acestora se va realiza cu sprijin financiar UE. România a cerut o perioadă de tranziție de 8 ani, până la 31.12.2014, iar comisia a considerat că până la eliminarea hibrizilor, vinul respectiv poate fi folosit la nivel local.

Pentru sectorul fito-sanitar, în cazul substanțelor active 2,4 D, cupru, sulf, acelor, dimetonat, conținute în produsele de protecție a plantelor omologate, România a cerut și a primit o perioadă de tranziție de 3 ani, până în 31.12.2009 pentru toate cele patru substanțe, dar pentru 2,4 D perioada este doar de 2 ani.

În cazul Sistemului de plăți în avans din bugetul de stat (neplata acestora reprezentând sume necesar a fi acordate fermierilor și recuperate din FEOGA, cu garanție, în anul următor), România așteaptă ca solicitarea ei pentru perioada de tranziție de 3 ani, să fie considerată în conformitate cu Art. 30 din Tratatul de Aderare.

Denumiri de origine protejate

În cazul denumirilor protejate, România a solicitat și a obținut recunoașterea și protecția denumirilor de origine și geografice pentru 13 băuturi spirtoase din prune, respectiv țuică, horincă și turț, 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv vinars, și recunoașterea și protecția denumirii generice pentru băutura spirtoasă “pălincă”.

România a solicitat și a obținut derogare de la normele sanita-veterinare, pentru producerea prin mijloace tradiționale pentru 58 de tipuri de brânză și produse lactate de vacă, oaie, capră și bivoliță, produse prin tehnologii tradiționale.

Pachetul financiar

România va beneficia, în perioada 2007-2009 de suma de 4.037 milioane de euro, din care 881 de milioane sunt destinați plăților directe 732 milioane de euro pentru măsuri de piață, iar restul, de 2.424 milioane sunt destinați dezvoltării rurale.

Sorina SZAKACS