Răstolița, comuna rezervată Europei

Suită la munte, comuna Răstolița își încântă vizitatorii prin “marea” verde care o străjuiește din toate părțile. Oriunde te ai uita pădurile de conifere, amestecate cu foioasele îți șoptesc că principala ocupație a sătenilor e lemnul. Dar sătenii din Răstolița încearcă să dezvolte economic comuna și altfel, și anume prin valorificarea turistică a frumuseților naturale și a obiceiurilor locale, prin implicarea în proiectul, DefilEUl Mureșului, rezervat pentru Europa”.

La fel ca și în prima noastră expediție în zona rurală din jurul Reghinului, și Răstolița avea să ne ofere informații inedite, nescrise sau uitate în sipetul cu povești al bunicilor locului.

Cariolan Suciu, personalitate marcantă a comunei Răstolița, școlit la universitățile din Cluj, Budapesta și Viena, în lucrarea sa intitulată “Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, menționează în anul 1850 prima atestare documentară scrisă Restolcza, Restosna.

Localitatea Răstolița este satul reședință al comunei cu același nume, fiind așezat în amonte de localitatea Deda, la 35 de kilometri de Reghin.

Satele arondate comunei Răstolița sunt Baraj, Borzia, Iod, Gălăoaia și Răstolița.

Răstolița este înfrățită din anul 1990 cu localitatea belgiană DePanne, istoria acestei înfrățiri fiind strâns legată de amenințarea cu dispariția a localității Andreneasa și publicarea unei hărți a satelor din România aflate în situații similare. Donațiile belgienilor sosesc în comună cu regularitate, uneori chiar bianual, și constau atât în bunuri sau electrocasnice, cât și în fonduri materiale, din acești bani realizându-se până în prezent reparații la școală și introducerea unei conducte de apă de 1,3 km pentru locuitorii cătunului Cobor.

Școala ca aperitiv

În comuna Răstolița este o singură școală, pentru elevi până la clasa a VIII-a inclusiv. La activitatea la care am participat, am fost surprinși să descoperim cum învățătoarea Dochia Siminesc a organizat o masă, la care meniul principal era aperitivul. La ora de Abilități practice, elevii din clasa a III-a erau îndrumați să “construiască” un aperitiv, din bunătățile aduse de acasă, precum pâine, mezeluri, ouă, brânzeturi, dar și legume.

După o recapitulare privind conținutul aperitivului, elevii au rostit o rugăciune, apoi s-au așezat la masă și au încercat să urmeze indicațiile învățătoarei. “Este pentru prima dată când organizez în cadrul unei lecții acest lucru. Vreau ca elevii mei să știe să se comporte în societate și consider că aceste lecții au un rol foarte important”, ne-a povestit învățătoarea Dochia Siminesc.

În timpul pregătirii aperitivului, cei 19 elevi din clasa a treia au interpretat cântecele din repertoriul învățat la școală și în grădiniță.

Polițiști pe două roți

De la școală ne-am mutat la ocrotitorii liniștii și ordinii publice. Liniștea Răstoliței este asigurată de cei trei polițiști, șef de post fiind Ilie Dabija. Activitatea Poliției se va desfășura în cadrul noului sediu al Primăriei, unde polițiștii vor avea alocate două birouri pentru desfășurarea activității. Pentru a ușura deplasarea agenților, prin programul IPJ de dotare a Poliției Române, le-a fost trimisă o bicicletă. Noroc însă că infracțiunile din localitate nu reprezintă un pericol social major, acestea încadrându-se în aria furturilor, violenței și contravențiilor minore.

Doi medici la 3000 de oameni

Cei 3000 de locuitori ai comunei sunt tratați, în cadrul dispensarului medical, construit în anul 1980, de doi medici generaliști. Când îi apucă supărătoarea durere de măsea, locuitorii fug la medicul stomatolog care activează în comună. De asemenea, sătenii nu duc lipsă nici de medicamente, în cadrul dispensarului fiind amenajat și un punct farmaceutic.

Serviciul de gardă se realizează pe zone în baza Asociației Comunelor de pe Valea Mureșului, finanțarea dispensarului realizându-se din fondurile proprii ale administrației locale.

Ocolul cel mai mare

Ocolul Silvic din Răstolița aparține de Regia Națională a Pădurilor, având în administrare o suprafață de 30.000 ha, dintre care 22.000 păduri de stat și alte 8000 ha ale unor persoane particulare, reunite în composesorate.

Șeful Ocolului Silvic, Cotizo Străuț, ne-a declarat că nu se confruntă cu problema despăduririlor excesive sau a defrișărilor necontrolate, singurul eveniment mai deosebit fiind un incendiu care a avut un deznodământ fericit, pădurile nefiind afectate.

În prezent, Ocolul se află la finalul campaniei de împădurire care s-a desfășurat pe o suprafață de 75 ha.

Instituția care are un număr de peste 50 de angajați are ca sursă de finanțare fonduri proprii asigurate atât prin activitatea de administrare a pădurilor cât și prin exploatarea și vânzarea masei lemnoase.

Lemnărie și turism de week-end

Economia locală se axează în principal pe exploatarea și valorificarea materiei lemnoase, fapt certificat de existența unui număr însemnat de gatere și transportatori locali. Pe scena economică de prelucrare a lemnului este prezentă în acest sens societatea comercială Mobilcons care produce mobilier la comandă și tâmplărie din lemn pentru structuri de ferestre cu geam termopan.

Primarul comunei, Gheorghe Mogilă ne-a declarat că agricultura este ca și inexistentă, din cauza climei montane, neprielnice culturilor. Pentru a ilustra acest fapt, menționăm că sunt folosite doar 60 ha arabile din cele 26.000 ha cât numără Răstolița.

Peisajul montan deosebit a determinat însă o explozie în domeniul imobiliar, în special prin multitudinea de cabane construite care, în prezent, depășesc cifra 400. Valoarea terenurilor a înregistrat de asemenea o evoluție ascendentă constantă, arul de teren putând fi achiziționat în schimbul sumei de 15 milioane lei ROL. Locuitorii comunei realizează potențialul turistic al zonei, existând în unele gospodării intenția de profilare pe activitatea agroturistică.

Impedimentele pe care le întâmpină atât locuitorii comunei, cât și turiștii sunt lipsa apei, a canalizării, dar mai ales a șoselei, ridicată la rangul de drum european, însă doar prin titulatură, căruțele și gropile omniprezente testând permanent calitățile și abilitățile șoferilor pe parcursul unui slalom nesfârșit.

Proiecte în derulare

Un proiect pe care edilii comunei vor să îl ducă la îndeplinire este reabilitarea unui tronson de drum în lungime de 12 km și a două poduri peste râurile Mureș, respectiv pârâul Iod.

Administrația locală a solicitat acordarea finanțării acestui proiect de către Ministerul Mediului și Ministerul Transportului, Construcțiilor și Turismului, înaintând simultan documentația pentru a beneficia de fonduri prin intermediul unui program Sapard.

Școala comunală a fost de asemenea inclusă pe lista de priorități, dotările de care beneficiază în prezent lăsând de dorit. Proiectul care vizează introducerea încălzirii centrale, a apei și a unui sistem de canalizare, se derulează cu sprijinul Băncii Mondiale, iar finanțarea proiectului a fost aprobată din fondurile Inspectoratului Școlar Județean, urmând să fie contractată firma pentru execuția lucrărilor.

De asemenea, în acest an, comunei i-a fost alocată de la bugetul de stat suma de 8 miliarde ROL destinată construirii digurilor de protecție a malurilor și protejării satelor arondate împotriva inundațiilor, lucrările efectuate în acest scop fiind în prezent în curs de finalizare.

În 2004, comuna Răstolița, în colaborare cu comuna Deda, a fost implicată în programul Phare pentru societatea civilă destinat ecologizării Văii Mureșului.

Acțiunea a fost întreprinsă în urma declarării defileului Mureșului Deda-Toplița “Rezervație Peisagistică” prin hotărârea Consiliului Județean Mureș, finanțarea proiectului de ecologizare fiind realizat din fonduri ale Uniunii Europene.

Cultura cinstită

Întreaga comună a participat anul trecut la realizarea proiectului cultural “Obiceiuri și Tradiții din Răstolița”, acțiune derulată în colaborare cu Muzeul Etnografic din Reghin. În cadrul acestei manifestări, localnicii au ilustrat tradiția măsurării oilor înainte de urcarea la stână, precum și coborârea ciobanilor. La final a fost realizat un film documentar. În prezent, organizatorii au în plan reeditarea festivalului.

Comuna se mândrește atât cu echipa de teatru de păpuși, pregătită de Niculina Szasz Movilă, care a ocupat locul I în cadrul Festivalului de Artă Teatrală desfășurat la Sighișoara, cât și cu ansamblul folcloric “Miorița”, format din 15 perechi de dansatori și copii, inițiați și îndrumați în tainele jocurilor populare de înv. Augustin Găluțu din satul Gălăoaia.

Un alt eveniment important aflat pe agenda comunei este organizarea “Zilei Forestierului”, festivitate anuală care a ajuns la cea de a V-a ediție și care se desfășoară la începutul lunii iulie.

Portret de Primărie

Iar pentru că nu se putea să nu-i dai binețe și edilului șef, iată-ne și la Primărie. Gheorghe Mogilă, unul din cei mai longevivi primari din județ, aflat la cel de-al patrulea mandat, are ca prioritate imediată construirea unui nou sediu, unde să fie mutate Primăria și Poliția, precum și construirea unui nou cămin cultural.

Construcția noului sediu al Primăriei a început în septembrie 2004, finalizarea fiind preconizată de către constructori în luna iunie a acestui an. Sediul, a cărui execuție este estimată la 9,5 miliarde de lei ROL, va dispune de utilități moderne, demne de o primărie europeană.

Cum actualul cămin este la fiecare ploaie udat din cauza acoperișului degradat, Primăria a obținut fonduri pentru construcția unuia nou. “În momentul când voi avea la dispoziție un buldozer, vreau să demolez căminul chiar cu mâna mea”, a declarat primarul comunei, Gheorghe Mogilă, nemulțumit de starea deplorabilă a instituției.

Sportivi la minifotbal

Ca activități sportive, Răstolița se poate mândri cu propriul campionat de minifotbal, desfășurat pe raza comunei. Astfel de campionate reprezintă o tradiție în zona Văii Mureșului Superior, echipele participante fiind din localitățile comunelor din zonă. La aceste campionate participă, de asemenea, și echipele firmelor care au sedii în zonă, acestea completând fondul de 20-25 milioane alocat de Primăria din Răstolița anual pentru premierea participanților.

Și în Răstolița ne vom mai opri săptămânal, pentru că durerile lor, rămase doar la stadiu de proiect: apa, canalizarea și drumul, trebuie să fie susținute de autoritățile județene și cele naționale.

Muzeul în construcție

Aflată la vârsta pensionării, Dochia Siminesc (foto) s-a gândit că ar avea nevoie de ocupație după ce se va retrage și a început construcția unui muzeu, în care vor fi găzduite obiecte vechi moștenite, dar și procurate de la alte persoane. Muzeul, amplasat în curtea casei sale, va fi dat în funcțiune cam în doi ani, dar proprietara speră ca, până la Festivalul de tradiții și obiceiuri de pe Valea Mureșului, să fie terminat pe dinafară pentru a avea ce să le arate vizitatorilor. În muzeu vor fi expuse vase din lut care au o vechime de peste 150 de ani, farfurii cu aceeași vechime, porturi populare, războaie de țesut, piepteni pentru cânepă etc. Proprietara este ajutată de soț și de către cei doi copii pentru a-și vedea visul împlinit. Obiectele etnografice au fost scoase la lumină cu sprijinul copiilor clasei a III-a de la Școala Generală, în ediția trecută a Festivalului de obiceiuri și tradiții de pe Valea Mureșului. De asemenea a fost realizat un film documentar având ca tematică “Pescuitul cu vârșa”.

160 de miliarde pe apă și canalizare

Valoarea lucrării pentru introducerea apei și canalizării este estimată la peste 160 miliarde ROL, iar Primăria speră ca finanțarea să fie asigurată la viitoarea rectificare bugetară, existând promisiuni în acest sens. Proiectul ar putea fi realizat dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială.

Decanul de vârstă al satului

Rachel Mogilă, bunica primarului Gheorghe Mogilă, născută în 12 septembrie 1913, este cel mai vârstnic locuitor al comunei. Cu o viață zbuciumată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Rafila a trebuit să-și schimbe numele din Rafila, așa cum a fost botezată la naștere, în Rachel, în urma ocupației hortiste. Acest lucru nu a deranjat-o prea mult, întrucât nu a dorit să revină la vechiul nume în 1995, când persoanele a căror nume a fost schimbat puteau face acest lucru.

Claudia CĂMÂRZAN

Ionela MOLDOVAN

Alexandra PAȘCA