Rudele sărace
Așteptăm ziua de astăzi, când conducătorii noștri vor iscăli cu mult fast legământul că noi, românii, și ceilalți etnici ne obligăm să fim cetățeni model pentru Uniunea Europeană.
Oricât de mult ștaif ar avea demnitarii care ne reprezintă la Strasbourg și Bruxelles, vom fi încă multă vreme priviți ca rudele sărace ale mult prea democraților și civilizaților europeni. Vom fi mereu ținuți la ușă și dosiți în unghere întunecate la marile baluri, vom fi invitați la masă, dar așezați într-un colț, de teama că nu vom ști să ținem corect furculița în stânga și cuțitul în dreapta sau că vom sorbi supa cu un zgmot nepoliticos. Vom fi prezentați pe la recepții cu o stânjenitoare teamă că, din cauza proastei educații, gafăm și nu ne înclinăm la unghiul potrivit în fața mai marilor Europei.
Nici europarlamentarii și nici presa comunitară nu ne iubește și nici măcar nu sunt dispuși să ne dea dreptul la a demonstra că firea noastră, a românilor, este în totală contradicție cu ceea ce se crede, că suntem deschiși la suflet, ospitalieri și cu bun simț. Desigur, există multe excepții, dar nimeni nu spune, de exemplu, că belgienii sunt un popor de pedofili, chiar dacă acolo sunt mulți asemenea indivizi.
Ni s-a pus o etichetă și ne va fi foarte greu să ne debarăsăm de ea. Da, toată lumea apreciază că în România este mâncare bună, locuri frumoase, fete de o frumusețe răpitoare, dar în concepția lor acestea sunt doar amănunte nesemnificative, în fața argumentelor de genul “românii sunt hoți”, “românii nu se țin de cuvânt”, “românii sunt corupți, întreaga țară mustește de corupție”. În această privință mai că i-aș da dreptate lui Traian Băsescu, care le-a cam dat peste bot europenilor. Este foarte adevărat că există corupție, dar dacă privim fenomenul în profunzime am putea descoperi niște lucruri foarte interesante de care nu sunt foarte străini nici câțiva onorabili și civilizați europeni. Oare cât de ușor este să faci într-o țară săracă, la începuturile democrației, după aproape o jumătate de veac de ani de comunism, un milion de dolari? Foarte ușor. Oare cât de greu este să păcălești niște naivi fluturându-le în față prosperitatea ta de occidental? Extrem de ușor. Așa cum a recunoscut și Adrian Năstase, că demnitarii noștri, inclusiv el, erau păcăliți de niște tipi care s-au dovedit ulterior dubioși. Nu putem să ne văicărim la nesfârșit că avem corupți și că acesta este motivul principal pentru că suntem rău famați. Timp în care fugim cât putem de la lucru, scuipăm pe stradă, ne spălăm pe corp și pe dinți doar când nu ne mai putem suporta. Este adevărat că nici alți europeni cu state vechi nu prea excelează la capitolul “cohetărie”, că femeile unor popoare sunt, în general, niște neîngrijite, că toată viața unora se desfășoară între birou și câte o beție odioasă în timpul liber. Pentru ei aceste ieșiri sunt doar defulări, pentru noi ar fi imorale și iarăși ne-ar arunca cu mulți
ani-lumină în spatele Europei.
Cred în acest popor și sper să ne păstrăm demnitatea care pe noi, ardelenii, cel puțin, ne caracterizează. Să intrăm în Europa fără complexe și să demonstrăm că ne pasă în primul rând de noi înșine.
de Cora MUNTEAN
