Între gloria trecutului, incertitudinea prezentului şi speranţa anilor ce vin

Aflată în ultima vreme într-o criză fără precedent echipa de fotbal ASA pare să fi depăşit parţial momentul de cumpănă. Greşelile care s-au făcut la nivel de conducere precum şi alţi factori obiectivi au dus gruparea militară până pe buza prăpastiei. După ani mulţi de glorie a venit o perioadă neagră, care a pus sub semnul întrebări însăşi existenţa unui club important din fotbalul românesc. Pericolul nu a trecut, însă cei care se ocupă de destinele echipei militare speră că vor veni din nou vremuri bune. Acest lucru nu depinde însă numai de ei. La mijloc se află şi implicarea sau indiferenţa multor oameni din acest judeţ. De atitudinea lor depinde nu numai soarta echipei ASA, dar şi cea a fotbalului mureşean în general.

Aflată de ceva vreme într-o situaţie de criză, echipa de fotbal ASA trăieşte mai mult din amintirea trecutului şi într-o oarecare măsură din entuziasmul unor oameni care, chiar dacă mai fac greşeli, speră încă în destinul acestei formaţii. După un tur negru de Divizia C, gruparea militară pare să dea semne de revenire. Mişcările recente petrecute la nivel de lot mai lasă loc  de speranţă. Din acest motiv am acceptat să prezentăm în rândurile de mai jos un fel de scrisoare deschisă adresată fotbalului mureşean de către Virgil Lăcătuşu, principalul factor de decizie al echipei militare.

“Secţia de fotbal de la ASA traversează o perioadă grea generată de mai mulţi factori, cum ar fi: transferarea unui număr mare de jucători la alte echipe la finalul campionatului trecut, lucru care a dus şi la evoluţia slabă din prima parte a campionatului; situaţia financiară precară a secţiei de fotbal; lipsa unor sponsori serioşi (vorbe multe au fost, promisiuni de tot felul, dar nimic concret); lipsa unui sprijin din partea conducerii judeţului şi a oraşului, aşa cum se întâmplă în alte localităţi, cum ar fi: Bacău, Satu-Mare, Arad, Iaşi sau Piatra Neamţ.
Din păcate, am ajuns la concluzia că unii oameni au dorit desfiinţarea echipei de fotbal. Nu cunosc motivele, dar tot ce s-a întâmplat mă determină să mă gândesc la acest lucru. Toţi banii pe care i-am adunat în ultima vreme i-am folosit pentru pregătirea de iarnă a lotului, pe care o consider foarte bună. După un cantonament de 10 zile în complexul militar week-end am făcut un mic stagiu de pregătire la Braşov, cu 3 meciuri amicale.
Încercăm ca până la începerea campionatului să refacem lotul, pentru a face faţă nevoii de puncte din retur. Din vară, dacă treburile vor merge bine, vom încerca să atacăm promovarea în Divizia B. Până atunci vrem să alegem un nou consiliu de administraţie, alcătuit din oameni foarte serioşi. În situaţia în care nu vom găsi oamenii potriviţi, care să ne sprijine, şi nici ajutor de la oficialităţile locale, vom căuta înţelegere în alte localităţi, existând şi posibilitatea să jucăm meciurile oficiale în alt oraş.
Referitor la situaţia în care am ajuns nu învinuiesc pe nimeni în mod special, dar pot spune că toţi cei care au condus echipa au comis multe greşeli manageriale, aducând-o în pragul falimentului.
Nu mă consider salvatorul echipei de fotbal şi nici “om de fotbal”, dar am fost unul dintre cei care au realizat pericolul defiinţării echipei şi am făcut tot ce am putut pentru a menţine echipa în Divizia C şi a nu o retrage din campionat. Asta în condiţiile în care am jucat cu juniorii şi am cheltuit  din bugetul personal peste 150 de miloane de lei. Am fost ajutat de mai multe persoane al căror nume îl voi face cunoscut la momentul potrivit, şi de personalul militar din Târgu-Mureş, mulţi dintre ei fiind de acord să cotizeze cu anumite sume şi să-şi cumpere abonamente la meci, pentru binele e echipei.
Acordăm mare atenţie pregătirii juniorilor şi copiilor. Consider că în acest moment avem cel mai puternic centru de copii şi juniori din judeţ. Dorim ca din vară să deschidem mai larg porţile acestui centru, pentru a selecţiona copii talentaţi, cu vârsta de 6 ani, iar în perspectivă vrem să înfiinţăm o şcoală de fotbal.
Chiar dacă pare puţin fantezistă ideea de a juca din nou în Divizia A, în plan îndepărtat există şi acest obiectiv. Este foarte greu de realizat, dar nu e imposibil.
Vreau să îi asigur pe iubitorii de fotbal din oraş că suntem pe un drum bun, chiar dacă acesta e presărat cu multe probleme. Facem paşi mici, dar siguri. Nu avem resursele financiare pentru a face mişcări spectaculoase. Ne-am bucura mult dacă oraşul ar fi alături de noi. Ştiu că este greu să-i convingi pe oameni să fie din nou alături de echipă, după câte necazuri s-au întâmplat, dar vreau să fie convinşi cu toţii că nimeni nu-şi va mai bate joc de această echipă şi de fotbaliştii pe care clubul i-a crescut în ani şi ani de zile.
Până la începerea campionatului vom asigura restanţele financiare în proporţie de 75 la sută, urmând ca în prima parte a lunii viitoare să aducem la zi plăţile faţă de jucători. Vreau să mulţumesc conducerii garnizoanei, colegilor de muncă şi cadrelor militare din Târgu-Mureş pentru că ne ajută  acum când este greu. Chiar dacă nu este o instituţie bogată, Armata ajută mult echipa. Dacă ea poate, de ce nu pot organele locale sau societăţile comerciale?”