Rușii sunt tot mai interesați de România
Dacă puseurile deloc inspirate de naționalism anti-rusesc ale Președintelui Băsescu au avut drept consecință o “înghețare” a relațiilor noastre cu marele vecin din est, în ultimul timp însă Rusia pare din ce în ce mai interesată economic de România. Evident că, din punctul de vedere al rușilor, Președintele Băsescu nu face parte din această ecuație, rușii tratând direct cu firmele românești care fac obiectul interesului rusesc.
În contrapartidă, SUA – care din punct de vedere politic face un joc duplicitar prin contactele pe care le-a inițiat în ultimul timp Ambasada americană la București cu radicalii maghiari din Harghita și Covasna – încearcă să contracareze interesul rusesc în România. Și pentru că între politic și economic există o strânsă relație de intercondiționare, este foarte posibil ca evoluțiile în timp, atât economice cât și politice din spațiul românesc, să devină mai interesante decât ne așteptăm. Este însă greu de prognozat acum, ce va avea de câștigat România din această înfruntare pe plan economic (deocamdată), atâta timp cât ea va duce o politică care nu ia în calcul, la modul foarte realist, riscurile de securitate energetică, pe lângă celelalte riscuri deja cunoscute.
Dublu interes,
dar noi cu ce ne alegem?
Aproape concomitent, Ambasada Rusiei și cea a SUA la București au anunțat că sunt interesate de dezvoltarea, respectiv sprijinirea realizării în România a două terminale de gaze petroliere și naturale lichefiate. În acest context se înscrie atât primirea în luna octombrie a.c. a reprezentanților Romgaz și Transgaz de către președintele Gazprom, Alexei Miller, cât și venirea cu câteva zile în urmă a unei delegații Gazprom condusă de directorul de dezvoltare, membru în Consiliul de administrație al Gazprom, Vlada Rusakova. Mai mult decât atât, rușii și-au anunțat intenția de a construi în România o fabrică de lichefiere cu o capacitate de prelucrare de un million de tone anual. Investiția pe care rușii vor să o facă pentru realizarea acestui proiect, este estimată la circa un milliard de euro, românii urmând să asigure în cadrul acestei afaceri doar terenul și infrastructura de utiÂlități. “Ofensiva rusească” în plan economic din România se înscrie într-o logică cât se poate de firească. Proiectul de realizare a gazoductului Nabucco, estimat la circa 8 miliarde de euro, pare puțin probabil de a fi pus în practică în viitorul apropiat, în condițiile decalanșării crizei economice mondiale. Așa că rușii consideră că acum este momentul să demareze acțiunile pentru realizarea gazoductului concurent, South Stream, proiect în care sunt deja angajate trei țări din cadrul UE. Pentru conducerea de la Moscova este un moment cât se poate de oportun ca prin realizarea acestui gazoduct să mărească și mai mult dependența de gazul rusesc a țărilor din Europa.
La noi acasă, SUA versus Rusia.
Deocamdată economic
SUA a anunțat recent “că este foarte preocupată de dezvoltarea securității energetice a României prin diversificarea surselor de import și a resurselor energetice”. În această idee, Agenția de Comerț și Dezvoltare a SUA a făcut cunoscut faptul că a acordat Romgaz un milion de dolari – fonduri nerambursabile – pentru realizarea unui studiu de fezabilitate referitor la posibilitatea construirii unui terminal GPL în portul Constanța. Replica rușilor nu s-a lăsat așteptată prea mult, așa că aceștia au anunțat la rândul lor – prin intermediul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Rusă – că doresc să găsească un teren în zona litorală sau în proximitatea Dunării maritime pentru a construi o fabrică de lichefiere a gazelor petroliere și naturale. Din păcate (sau din fericire?) – rămâne de văzut în timp – rușii nu au găsit deocamdată acel teren pe care-l doresc pentru a putea să-și pună în practică proiectul. În schimb au găsit americanii, care deja au acontat o investiție similară, unde ar urma să fie aduse gaze naturale lichefiate din Kuweit și din nordul Africii, pentru ca apoi, acestea să fie livrate atât consumatorilor români, cât și celor din Europa centrală prin intermediul transportatorilor români. Aceasta nu înseamnă că rușii au renunțat. Deocamdată ei caută și alte soluții. Dar în acest “război economic”, România se află la mijloc. Și asta la noi acasă.
NicolaeBALINT
nicolae_balint@yahoo.com



