Sălile de sport de la Sighișoara, un cadou prea costisitor

Programul Cabinetului Năstase de construcție a sălilor de sport prin Compania Națională de Investiții (CNI) a adus Sighișoarei patru astfel de construcții * Toate au însă mari probleme de proiectare * SC STRUCTURART SRL Buzău, proiectantul general, a făcut un proiect atât de “bun” încât apa de ploaie curge în sală * Iarna, gheața din burlane ridică mari probleme * Constructorul Consig a răspuns până acum la peste cinci solicitări de la fiecare sală de sport pentru a remedia deficiențe * După expirarea termenului de garanție, reparațiile vor cădea în grija primăriei, care deja se plânge de lipsă de fonduri * Programul derulat prin CNI riscă să devină o gaură neagră a bugetului local

În 2004 s-au dat în folosință în Sighișoara patru săli de sport, la Liceul Teoretic “Mircea Eliade”, Gimnaziul “Victor Jinga”, Gimnaziul “Miron Neagu”, precum și Sala de sport “Radu Voinea”, acesta din urmă fiind cea mai mare construcție, concepută ca o sală polivalentă. Toate aceste construcții au însă un element comun: greșeala de proiectare, o dovadă că atât proiectul cât și construcția s-a făcut în conformitate cu vechiul obicei de a lucra la normă, pe bandă rulantă, probabil pentru ca promisiunea pesedistă de construire a unui număr impresionant de săli (400 la număr) să poată fi bifată ca o realizare a anilor de guvernare și ulterior folosită în campania electorală.

Eșec pe plan național

Prin programul sălilor de sport, demarat în 2001, s-au construit 400 de săli, doar că mai mult de o treime au înregistrat deficiențe, iar altele încă nu beneficiază de toate racordurile la apă, canal, energie electrică și gaze. Însă cea mai frecventă problemă care apare la sălile construite prin programul CNI rămân infiltrațiile frecvente, din cauza proastei izolări a acoperișului. Aceeași problemă apare și la sălile din Sighișoara.

La nivelul întregii țări, proiectul a fost încredințat unei societăți din Buzău, SC STRUCTURART SRL, urmând ca, de la caz la caz, acest proiect să fie adaptat de către firme locale. În cazul de față, adaptările la teren și alte particularități au fost realizate de SC Artsign, o firmă din Târgu Mureș, iar construcția sălilor din Sighișoara a fost câștigată de firma locală Consig. Lucrările au decurs cu aceeași repeziciune ca și întocmirea proiectului.

Săli ca niște piscine

Toate cele patru noi construcții au fost predate în 2004, însă imediat au început și problemele. La sala de sport “Miron Neagu”, iarna a adus și primele infiltrații, din cauza cantităților mari de gheață acumulate în burlane, iar după încălzirea vremii apa a invadat pereții, pentru că burlanele nu sunt legate la sistemul de canalizare pluvială. Constructorul afirmă însă că această racordare trebuie făcută din bugetul local și este o sarcină a primăriei. “Așa a fost făcut proiectul. Costurile pentru racordarea la sistemul de canalizare trebuie suportate din bugetul local, dar primăria deocamdată doar promite că va da banii. Ei spun că nu au bani, că vor aloca fondurile necesare când bugetul va permite investiția. Când apar ceva probleme cei de la școală ne cheamă, iar noi intervenim. Garanția lucrărilor este de 24 de luni. Cu fiecare intervenție rezolvăm câte o deficiență. Dar sunt și greșeli de proiectare, mai ales la panourile exterioare, unde sunt imperfecțiuni și scapă apa”, a declarat Florin Pipaș, director Consig.

Trebuie precizat că programul CNI trebuia să respecte urmatorii pași: să existe o argumentare a necesității obiectivului respectiv, să beneficieze cât mai mulți cetățeni, terenul să fie clarificat din punct de vedere juridic, să existe avizele de la instituțiile abilitate, inclusiv de la comisiile de monumente istorice, bani în bugetul primăriei pentru utilități, și abia apoi constructorii trec la treabă.

Despre necesitatea construcției nu putem să semnalăm nimic negativ, având în vedere că noi săli de sport în municipiu au fost oportune, mai ales că Sighișoara a fost deservită doar de vechea sală de la “Zaharia Boiu”, care nu mai făcea față numărului mare de solicitări. Chiar și cu cele cinci săli, în fiecare astfel de construcție se desfășoară în permanență activități sportive, deși majoritatea elevilor sunt în vacanță. Sălile sunt utilizate de jucătorii de performanță, dar și de amatori, care le închiriază.

Profesori revoltați

Revenind însă la deficiențe, profesorii de sport au semnalat de la bun început nerespectări ale suprafețelor regulamentare de joc, așa că de multe ori (mai ales la jocurile de handbal) se preferă utilizarea sălii vechi. O consecință a faptului că proiectele au fost făcute fără a fi consultate federațiile sportive. “Profesorii de sport spun că rezonanța sălii este foarte proastă, că nu se aude nimic și nu se poate comunica cu elevii cât timp de joacă în sală. Pentru ca profesorul să fie auzit, în sală trebuie oprită mișcarea. În plus, am avut probleme și cu infiltrațiile, dar am chemat constructorul și a rezolvat problema. Pe noi nu ne-a costat nimic, suntem încă în garanție”, a spus Adriana Sângu, directoare la Gimnaziul de stat “Miron Neagu”. Trebuie precizat și că această sală se numără printre cele mai bune săli construite în Sighișoara, pe principiul unor favoritisme asupra cărora nu vom reveni.

Elevi accidentați

Nici sala mare “Radu Voinea” nu a scăpat de probleme. Ultima infiltrație s-a înregistrat chiar săptămâna trecută, iar îngrijitoarele trebuie să șteargă mereu terenul de joc, unde apa picură atunci când plouă. Cei de la Consig au fost chemați de patru-cinci ori pentru a remedia deficiențele. Sala este utilizată însă la capacitate maximă, aici făcând antrenamentele până și jucătorii de la centrul național olimpic de excelență și este gazda mai multor întreceri sportive, chiar și internaționale.

Profesorii de sport semnalează însă tot mai multe probleme. Astfel, printre plângerile lor se numără și problema covorului de linoleum, care se desface din cauza adezivului de proastă calitate, fapt ce a dus la câteva accidente ale jucătorilor, chiar și fracturi. Tot la deficiențe se adaugă proasta încălzire a sălii, aeroterma nefiind funcțională.

Deocamdată, defecțiunile sunt plătite din buzunarul constructorului, însă de fiecare dată apare aceeași defecțiune, consecință a unui proiect prost gândit: infiltrațiile. Anul viitor garanția lucrărilor va expira, așa că fiecare infiltrație sau defecțiune va arde bugetul local.

Cadoul făcut de Miron Mitrea orașului natal, aceste săli de sport, ar putea reprezenta, până la urmă, un dar de care cetatea de pe Târnavă să nu se poată bucura. De unde vor veni fondurile pentru reparațiile fără de care sălile se vor degrada accelerat? Întrebări la care municipalitatea trebuie să răspundă urgent.

Cristina CORNEA