Raiul abandonat
Comuna Cozma este, din toate punctele de vedere, o una atipică. Deși formată din cinci localități: Cozma, Fânațele Socolului, Socolul de Câmpie, Valea Sasului și Valea Ungurului, are o populație de doar 644 de locuitori. Din aceștia, 640 sunt români și 4 romi. Deși suprafața totală a comunei este de 1.800 de hectare, din care 1.695 teren arabil, locul se depopulează și casele se năruie.
Atestată documentar în 1231 sub numele actual, Cozma este o comună pe cale de dispariție. Asta din cauza locuitorilor tineri care consideră că 25 de kilometri este o distanță mult prea mare față de Reghin, cel mai apropiat oraș și astfel preferă să uite de locul de baștină. “Cea mai mare problemă este media de vârstă a locuitorilor comunei, care crește vertiginos. 70 la sută din populație este peste limita de pensionare, iar din restul care sunt tineri, majoritatea figurează doar în acte ca fiind locuitori ai comunei pentru că de fapt lucrează în străinătate, prin Spania sau Italia. Dacă ar fi să glumim, am putea spune că un mare câștig pentru comuna noastră este faptul că nu trebuie să plătim ajutoare sociale. Dar nici locuri de muncă nu avem în comună, exceptând magazinele și barurile, așa că veniturile sunt doar din impozite și taxe, plus acel puțin pe care ni-l acordă CJ. An de an solicităm fonduri pentru reparații și pentru investiții, banii ni se promit, dar rămânem doar cu promisiunea pentru că fiind comună de limită de județ se presupune că suntem prea departe și nu avem nevoie de nimic. Realitatea e alta”, ne-a spus Alexandru I. Borșa, primarul comunei Cozma.
Satele comunei sunt practic foste comune, uitate de lume, locuri în care mai trăiesc câțiva oameni împrăștiați pe kilometri întregi. Locuiesc este un fel de a spune pentru că, din cauza izolării, bătrânii locului își petrec iernile pe la oraș la copii, iar primăvara aleargă către casele lor dragi. Poate că dacă s-ar reabilita drumurile, poate că dacă s-ar introduce canalizarea, tinerii ar fi tentați să se întoarcă acasă și să încerce să își facă o mică afacere. Poate creșterea oilor ar putea fi acea afacere care ar readuce Cozma la faima pe care o avea cu sute de ani în urmă. “Agricultura ar fi o opțiune pentru viitor. Dar, pentru a atrage tinerii, trebuie făcută infrastructura fără de care nimic nu se poate realiza. Ar trebui doar să fim băgați în seamă de cei de la CJ. Apoi, încet, toate s-ar rezolva de la sine. În atestarea documentară din 1231 se spunea despre Cozma că este o așezare înfloritoare și vrem să redevină la gloria de odinioară”, ne-a spus primarul Alexandru I. Borșa. În fond nimeni nu vrea altceva.
Urme de furmusețe
O plimbare pe ulițele satelor și pe strada principală a comunei confirmă tot ceea ce ne-a spus primarul. Urmele vieții îndestulate de odinioară se pot vedea în frumusețea caselor vechi care au înfruntat timpul. Ajunși la orele dimineții în comună, ne-a frapat pustietatea locului. În locul agitației tipice cu gospodari întorcându-se de la coasă sau de la truda câmpului, liniștea care cuprindea satul, era apăsătoare. Și ca într-un film bizar, pe marginea drumului, tot ca o amintire a unor vremi în care aici existau oameni care munceau pământul, printre lemele unei foste combine, creșteau arbuști ajunși la maturitate.
În jurul bisericuței de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli, monument istoric, construită în anul 1612, unde acum este o pustietate deplină s-ar putea înălța din nou case, ar putea să se țină din nou sărbătorile satului. Pentru că, deși vremurile au fost destul de negre pentru Cozma, oamenii locului nu au renunțat la tradiții. Târgul Tradițional de Rusalii, aduce an de an oamenii acasă. Și poate într-o zi vor rămâne.
“În atestarea documentară din 1231 se spunea despre Cozma că este o așezare înfloritoare și vrem să redevină la gloria de odinioară”, Alexandru I. Borșa, primarul comunei
Eugenia KISS
