Învătământul rural:colaps sau reconstructie?

În atari conditii, ideea că învătământul este o prioritate natională este aproape imposibil de sustinut si argumentat de către administratia locală sau conducerea Ministerului Educatiei si Cercetării fără a aluneca în ridicol.
Sistemul educational românesc are, fără îndoială, deficientele si lipsurile lui. Fostul guvern a demarat o serie de programe care, poate, dacă ar fi avut si alt scop decât cel electoral, ar fi putut rezolva, cel putin partial, criza profundă prin care trece învătământul rural. E drept, unele scoli de la sat au primit calculatoare, dar la ce bun, dacă nu stie nimeni să le folosească. Au calculatoare dar nu au laboratoare de fizică sau de chimie. Nici dascălii nu se prea înghesuie spre această “a doua Românie”, pentru că un tânăr absolvent preferă să facă altceva decât să lucreze pe 4 milioane, din care doar naveta îl costă jumătate. Dar, poate, cea mai mare problemă o reprezintă investitiile reale si cât mai consistente, menite a reabilita unitătile scolare si infrastructura adiacentă din aceste zone.
Pentru cei care, în drumul lor, trec prin sate, degradarea accentuată a clădirilor sau dotările precare reprezintă un indiciu al drumului spre colaps, iar argumentarea ideii de învătământ-prioritate natională este aproape imposibil de realizat de către administratia locală sau conducerea Ministerului Educatiei si Cercetării.

Dorinte multe, putine realizări
Schimbarea liderilor politici, a membrilor Guvernului, a conducerii administratiilor locale si judetene ar trebui, teoretic să aducă un suflu nou, în abordarea acestor probleme. Probabil că lucrurile vor merge mai bine acolo unde culoarea politică a celor care asigură finantarea si a celor care administrează fondurile vor fi cât mai asemănătoare. Si în unele cazuri, foarte rare, cei care sunt cu adevărat hotărâti să se implice vor face treabă bună indiferent de convingerile celor care coordonează interese. Cam ce s-a făcut în ultima vreme? În unele locuri s-au făcut îmbunătătiri prin programe Phare sau SAPARD. Sub coordonarea Casei Corpului Didactic Mures s-au înfiintat 11 Centre de Documentare si Informare, unde profesorii si elevii să aibă ca facilitate accesul la informatie.
Ministerul Educatiei a stabilit baza legală pentru activitatea profesorilor documentaristi care să coordoneze activitatea acestor centre. Alte centre de acest tip se vor înfiinta în acest an la Bălăuseri, Gornesti, Ibănesti, Lunca, Sâncraiu de Mures, Sânpaul, Sângeorgiu de Mures, Sânpetru de Câmpie si Zau de Câmpie si se preconizează înfiintarea unor astfel de centre si la grădinite. A demarat “Proiectul pentru învătământul rural”, un program cofinantat de Banca Mondială 65%, Guvernul României 32% si administratia locală în proportie de 1%, menit să dezvolte competentele didactice ale cadrelor din mediul rural, să asigure conditiile materiale de bază precum si materialele didactice sau a fondului de carte, precum si îmbunătătirea parteneriatului dintre scoală si comunitatea locală.
Prin Unitatea judeteană de implementare, functionează 11 centre de resurse fixe în localităti precum Lunca, Deda, Glodeni sau Pogăceaua. Prin programul PHARE TVET 2004-2006, patru unităti scolare muresene din Reghin, Gurghiu, Sovata si Deda vor putea beneficia de fonduri pentru proiecte de reconstructie. Peste tot aceleasi obiective:  refacerea acoperisului sau înlocuirea ferestrelor, dotarea laboratoarelor sau asfaltarea curtilor interioare si aleilor.   Autoritătile locale au avut suficienti bani doar pentru a mai repara ici colo, la debutul unui nou an scolar, în asa fel încât scolile să primească măcar autorizatiile sanitare de functionare, de cele mai multe ori după îndeplinirea unor planuri de conformare esalonate pe perioade destul de mari. În rest, programe precum Săli de Sport sau Bani de Liceu, n-au avut darul de a îmbunătăti situatia din mediul rural.

Promisiuni captivante,
asteptăm rezultate
Noua conducere politică si administrativă promite o nouă atitudine fată de învătământul rural. Mai multi bani alocati de administratie, pare să fie nevoia înteleasă de cei care vor lua deciziile. Reconstructia sistemului de învătământ în mediul rural reprezintă o prioritate a guvernării. Cel putin asa se arată în programul de guvernare. Se vorbeste chiar de constructia unor noi scoli alături de reabilitarea celor vechi.
Mai mult, este preconizat un program distinct prin care să se aloce de la bugetul de stat 100 de milioane de euro anual, pentru reabilitarea scolilor si constructii scolare în mediul rural, asigurarea de sporuri stimulative profesorilor de aici sau organizarea formării continue a celor care lucrează în învătământul rural. În teritoriu nu au ajuns încă detaliile, urmând să fie stabilite criteriile de împărtire a banilor si modul în care acestia vor ajunge să fie folositi de unitătile scolare. “Deocamdată este doar o idee la nivelul administratiei centrale. Nu am primit detalii suplimentare, trebuie stabilite criteriile de eligibilitate si modul în care vor fi gestionati banii, dacă acestia vor veni direct din bugetul central, vor ajunge în bugetul Consiliului Judetean sau în bugetele administatiei locale. Proritătile le vor stabili tot cei care dau banii, noi sigur cunoastem ce este nevoie. Priorităti sunt multe: reparatii ale clădirilor, refacerea străzilor, realizarea alimentării cu apă, a grupurilor sanitare moderne si e nevoie de bani si pentru salarizarea profesorilor.
Nu au fost trecute în buget cheltuieli de acest tip. Bugetul este echilibrat, probabil dacă vor lua bani de undeva vor trebui să renunte la unele lucruri”, ne-a declarat Bartha Josif, directorul Directiei Buget-Finante si Asistentă Economică, din cadrul Consiliului Judetean Mures.

Comunele, centre de studii
Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Mures confirmă interesul accentuat pentru zona rurală. “Primele semnale ale noii administratii arată că se va urmări  dotarea cu echipamente informatice a acestor zone, lucru extrem de benefic având în vedere gradul redus de penetrare a calculatoarelor în casele din mediul rural. Noi n-am primit nimic concret legat de acest program, prima informare la nivel ministerial fiind programată pentru 12-14 ianuarie.
Prioritătile se vor axa spre centrele de comună, aceasta e viziunea europeană, spre concentrarea procesului educational în unităti scolare unde să se asigure conditii optime de studiu, similare celor din mediul urban. Esential ar fi ca problema cadrelor didactice să fie înteleasă sau constientizată de administratia locală, în sensul asigurării unor facilităti care să asigure fixarea unei forte de muncă calificate în aceste zone”, ne-a declarat Stefan Somesan, inspectorul scolar general al judetului Mures.   

Progres lent
Până a asigura conditii de pregătire care să poată fi comparate cu cele din mediul urban, mai rămân însă pasi importanti de făcut în armonizarea standardelor si conditiilor de studiu. Inspectorii sanitari, cei care verifică fiecare scoală în parte si uneori rămân uimiti de conditiile precare, amintindu-si data din calendar, spun că se constată totusi îmbunătătirea conditiilor si cresterea gradului de implicare a administratiilor locale. Problema cea mai stringentă, banii, sunt bineveniti oricând si oriunde, mai ales în mediul rural.
Încă mai functionează unităti scolare cu grupuri sanitare tip latrină, scoli fără alimentare cu apă sau cu mobilier extreme de degradat. “Se observă îmbunătătiri treptate, unele scoli s-au remediat si tot mai multi primari devin interesati să rezolve aceste probleme. Sigur din perspectivele specializării mele, prioritătile sunt cele care vor asigura îndeplinirea normelor sanitare în aceste scoli. Încet totusi, judetul merge spre bine. O investitie masivă ar fi si mai binevenită”, ne-a declarat Gabriela Uifălean, inspectorul sef al  Inspectiei Sanitare, din cadrul Directiei Sanitare Mures.