Seara de cantece de compozitori evrei

Organizata de Comunitatea Evreilor din Targu-Mures, manifestarea de miercuri, 19 august 2008, de la Sinagoga Mare a reprezentat un eveniment de exceptie in viata culturala a urbei muresene. Timp de circa doua ore si in fata unei sali arhipline, cei trei protagonisti, Adriana Ausch-Simmel, Marta Szonyi (pian) si Laszlo Nagy, ne-au picurat in suflete un strop de cultura evreiasca. Totul s-a succedat firesc si armonios, incepand cu texte liturgice precum Shalom Rav, continuand apoi cu folclor evreiesc din Maramures (Farewell to Shabbat) si terminand cu traduceri din muzica lui K. Weill, Brechtold Brecht, Irving Berlin, R. Fernay sau O. Nash, precum si muzica de cabaret american.

Adriana Ausch-Simmel,

de la planseta la muzica

A studiat pianul clasic la Liceul de Arta din Targu-Mures, apoi muzica pop la Scoala Populara de Arta. In anii studentiei la arhitectura si-a inceput cariera vocala ca interpreta de balade fiind dealtfel cunoscuta ca facand parte din grupul care a creat cenaclul Gaudeamus. Tot in timpul studentiei la arhitectura a aparut in spectacole alaturi de Mircea Vintila, Doru Stanculescu, Radu Gheorghe, Alexandru Andries, Dan Chebac, Stefan Hrusca sau Mircea Florian obtinand numeroase distinctii si premii printre care marele premiu Primavara Baladelor, premiul de debut al cenaclului Flacara, etc. Dupa 1990, Adriana Ausch-Simmel, a locuit un timp in Germania, tara in care a practicat arhitectura, timp in care si-a intrerupt cariera muzicala. La scurt timp insa a reluat aceasta cariera in SUA, unde a absolvit Conservatorul Longy din Cambridge.

In prezent s-a stabilit in SUA si preda arta muzicala la “Longy Conservatory” din Cambridge. Este co-creatoare a grupului a capella “Pandora’s Vox” si a cabaretului “The Follen Angel’s” care apar pe scenele din Boston-SUA. Prin ceea ce ne-a prezentat miercuri seara alaturi de Marta Szonyi si Laszlo Nagy, Adriana Ausch-Simmel a adus un plus de vitalitate comunitatii din care face parte si in acelasi timp a transmis si un mesaj de pace si impacare intre oameni.

Laszlo Nagy,

un tanar care promite

Absolventa a Academiei “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Marta Szonyi, profesoara de pian la Liceul de Arta din Targu-Mures este de acum o prezenta binecunoscuta in viata muzicala a orasului participand la numeroase concerte simfonice, de camera, precum si la inregistrari radio si TV. In schimb, tanarul Laszlo Nagy, elev in clasa a XII-a la Liceul de Arta din oras unde studiaza canto, a fost o prezenta cu totul remarcabila, atat prin insufletirea cu care a cantat, dar mai ales prin vocea sa de exceptie. Solist la serbarile traditionale ale comunitatii evreiesti din Targu-Mures, tanarul Nagy a participat recent – vara acestui an – la un concert sustinut la Biserica Unitariana din Winchester, Massachussetts din SUA. Aplauzele prelungite de care s-a bucurat tanarul Nagy la manifestarea de miercuri seara, ma indreptatesc sa cred ca, prin munca tenace si o participare cat mai larga la diverse spectacole muzicale care sa-l faca cunoscut dincolo de portile orasului, i-ar putea aduce oportunitati de studiu, si de ce nu, poate chiar consacrarea intr-un domeniu tot mai disputat.

Prezent la aceasta manifestare, Leo Kohn, evreu muresean stabilt la Hanovra-Germania, ne-a declarat: “A fost o seara reusita care mi-a umplut sufletul de bucurie, dar si de nostalgii. Acolo – aratandu-mi un loc in sala (n.a.) – cu mai bine de 60 de ani in urma, a fost locul meu in banca, ca tanar evreu care participam alaturi de familia mea la sarbatorile traditionale ale comunitatii. Pe aceasta strada, la nr. 25 a fost casa mea, unde m-am nascut si unde am crescut…si tot pe aceasta strada, a fost scoala unde am invatat si de unde am fost apoi deportat cu toata familia la Auschwitz. Dupa cum vedeti, destinul meu in ceea ce are el esential, se circumscrie acestui areal foarte restrans. In alta ordine de idei, nu pot sa nu remarc ca suntem din ce in ce mai putini, chiar daca in aceasta seara Sinagoga Mare a fost plina. A fost insa plina de invitati pentru ca evrei mureseni suntem tot mai putini. Timpul nu lucreaza in favoarea noastra…”

Nicolae BALINT