Segregare rasială la şcoala din Ungheni

“Este suficient să-i vedem şi după fizionomie ne dăm seama de inteligenţa copilului” (un învăţător despre copiii de etnie rroma)
 
La Şcoala Generală din Ungheni separatismul şi discriminarea sunt mai evidente ca niciodată. Începând din acest an şcolar s-au creat clase separate de rromi şi români. Presupusul motiv ar fi acela că unii elevi, “mai puţin dotaţi cu inteligenţă şi pricepere” i-ar împiedica pe ceilalţi copii să înveţe după programă. Mai grav este faptul că profesorii obişnuiesc să tragă chiulul de la şcoală lăsându-i pe aceşti elevi cu ochii în soare. Inspectoratul Şcolar este departe de realităţile ce ne înconjoară şi abia acum se sesizează.

Şcoala Generală “Emil Drăgan” din Ungheni arată pe dinafară ca orice altă instituţie de acest gen din mediul rural. Însă numai pe dinafară, deoarece dacă aruncăm o privire în detaliu vom descoperi lucruri uluitoare. Cum ar fi separatismul la care sunt supuşi elevii acestei şcoli. Mai precis elevii din clasele I, IV şi VI. Sunt trei clase paralele pentru fiecare an în parte, din care una, şi anume clasele C, sunt formaţi numai din copii de etnie rroma şi repetenţi (deci clase numai cu copii slabi la învăţătură). Motivul separării ar fi faptul că aceşti copii sunt “mai bătuţi în cap” şi nu pricep atât de bine şi de repede materia ca restul elevilor. “Copii din clasa a VI-a C, sunt mai slabi la învăţătură şi nu ar putea ţine pasul cu ceilalţi elevi. Au cunoştinţe mai puţine, şi i-ar doborî pe elevii mai buni la învăţătură. Binenţeles că nu este în totalitate vina lor, ei au probleme familiale, condiţii mai dificile, trebuie să lucreze acasă, şi astfel le rămâne mai puţin timp pentru învăţat. Deci, într-un fel este de înţeles”, a declarat Marioara Găbudean, diriginta clasei a VI-a C. Dacă într-adevăr acesta ar fi motivul segregării elevilor ne punem întrebarea firească: cine este de vină că aceşti elevi au promovat, şi au ajuns în clasa a-VI-a? De asemenea, profesorii nu au putut nega faptul că şi în celelalte două clase paralele sunt elevi mai slabi la învăţătură. Şi totuşi ei nu “doboară” restul clasei. Cel puţin acesta este concluzia la care putem ajunge, având în vedere faptul că aceşti elevi nu sunt transferaţi în clasele C. De fapt, la această polemică nici profesorii în cauză nu au putut să dea un răspuns clar. Ei spun că aşa s-a întâmplat, că este vorba despre o coincidenţă ca în aceste clase să pice numai copii slabi la învăţătură. Oricum multe din afirmaţiile profesorilor se bat cap în cap, iar singura variantă plauzibilă rămâne separatismul făcut pe criterii etnice şi sociale.

Elevii claselor întâi – segregaţi din prima zi de şcoală
  
Mai interesant este modul în care s-a făcut selecţia elevilor din clasele întâi. După cum afirmă învăţătorii, înainte de începerea anului şcolar se preconiza ca numărul elevilor să fie sub 60, deci ar fi fost suficiente două clase paralele. Ulterior, datorită unor transferări ale elevilor (mai ales din satul Morăşti) s-a mai creat o clasă, însă numai după începerea anului şcolar. “Iniţial s-a stabilit să pornim două clase paralele, deoarece numărul copiilor era sub 60. La începerea anului şcolar numărul acestora s-a mărit la 67, deoarece au mai rămas elevi repetenţi, sau cei care s-au transferat la această şcoală. Un criteriu de împărţire a fost dacă aceşti copii au frecventat sau nu grădiniţa. Într-adevăr am împărţit aceşti elevi pe baza nivelului lor de pregătire”, a afirmat Viorel Maier, învăţător la şcoala din Ungheni. Interesant este modul în care s-a decis gradul lor de pregătire, având în vedere faptul că elevii (exceptând pe cei care repetă anul) nu au fost testaţi deloc. În schimb, acelaşi cadru didactic, Liviu Maier ne lămureşte: “Numai după fizionomie ne dăm seama de gradul de inteligenţă al elevului.”  
Adevărul e că aceşti copii au fost catalogaţi drept elevi problemă încă din prima zi. “Sunt 67 de elevi în clasele întâi, din care 20 (9 repetenţi, iar restul rromi sau cu probleme) sunt în clasa I-a C. Am venit abia de un an şi mi s-a repartizat această clasă. Pot să spun că aceşti copii învaţă destul de bine, având în vedere condiţiile de acasă. Noua programă şcolară prevede că în clasele cu elevi mai slabi la învăţătură se poate preda într-un ritm mai lent. Spre exemplu, învăţarea alfabetului se poate termina şi în clasa a II-a. În felul acesta se încearcă reducerea numărului de repetenţi, dar nu sunt garanţii. Şi anul acesta câţiva elevi nu vor promova clasa. Consider că este o greşeală din partea direcţiuni această separare a elevilor. Nu cred că este o soluţie bună ca cei mai slabi la învăţătură să fie puşi în clase separate. Cred că această separare s-a făcut pe criterii etnice. Din punct de vedere social, al integrării acestor copii în comunitate decizia este un lucru negativ”, a declarat Simona Onică, învăţătoare la clasa I-a C. În plus, şi în celelalte clase sunt copii mai slabi la învăţătură, dar ei nu sunt transferaţi în aceste clase. Alte profesoare afirmă că  separarea este spre binele elevilor. “Să luăm, spre exemplu, o clasă cu 23 de elevi, din care cinci nu învaţă bine. Aceşti cinci elevi au nevoie de o atenţie specială şi nu ne putem ocupa de ei mai mult ca de ceilalţi. E mai bine să fie transferaţi într-o clasă în care toţi copii sunt la acelaşi nivel.” Acum întrebarea noastră firească este următoarea: câte clase sunt formate din elevi la acelaşi nivel de învăţătură. Există oare clase în care elevii primesc numai note bune? Noi nu credem. Oricum poveştile şi explicaţiile cadrelor didactice sunt cusute cu aţă albă, iar singura explicaţie veritabilă ar fi aceea că aceşti copii sunt supuşi unor separatisme care ţin mai mult de condiţia lor socială şi de etnie decât de capacităţile lor intelectuale.

Profesori mai chiulangii decât elevii

Şi să nu credeţi că grozăviile se opresc aici. Din contră. Se pare că şi părinţi joacă un rol important în această tărăşenie. “Încă de la începutul anului şcolar părinţii au spus că vor merge până în pânzele albe pentru a împiedica amestecarea copiilor rromi cu restul elevilor. Din păcate aceşti copii sunt catalogaţi drept copii de cortorari, de alcoolici şi care nu fac altceva decât să fure şi să cerşească”, a afirmat învăţătoarea clasei I-a C.
Nimeni nu le acordă nici o şansă. Nici măcar profesorii, care în loc să predea materia, mai trag chiulul cu diverse probleme. Spre exemplu, în momentul în care echipa ZIARULUI s-a deplasat la faţa locului în minim trei clase profesorii absentau cu desăvârşire, iar elevii erau fie pe la geamuri, fie în curtea şcolii sau în afara ei. Nu afirmăm că doar la aceste clase se întâmplă acest fenomen, dar cadrele didactice sunt cele care răspund de aceşti copii cât timp sunt la şcoală. Ar trebui măcar un suplinitor pentru a preda sau măcar a să supraveghea elevii. Nici nu e de mirare faptul că pentru elevi lipsa profesorilor la ore a devenit o obişnuinţă. Sau se mai întâmplă ca profesorul să fie la oră, dar prea ocupat de problemele personale pentru a mai preda. Comentariile direcţiuni, cu privire la această problemă sunt evazive şi neconcludente. “Sunt sigură că au avut un motiv întemeiat ca să lipsească de la cursuri. Ar fi trebuit să avem suplinitori, dar…”, s-a lamentat Niculina Nemeş, directoarea acestei şcoli.

Inspectorii şcolari dorm în papuci

“Prezenţa profesorilor la ore este o chestiune de deontologie profesională. Este trist că se întâmplă astfel de situaţii”, consideră Nicolae Neagu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean. Oricum, cei de la Inspectorat habar nu au de lucrurile care se întâmplă în această şcoală, iar inspectorii de pe teren se pare că nu-şi fac treaba cum trebuie, având în vedere situaţia de faţă. Nu ştim ce anume monitorizează şi raportează aceştia, dar în nici un caz nu se străduiesc să aducă informaţii utile la cunoştinţa Inspectoratului.
“Nu agrem o astfel de politică de segregare a elevilor. Nu ştiam de această situaţie, dar voi vorbi cu inspectorul teritorial şi o să verificăm cele întâmplate. Ne-aţi semnalat un fapt, şi vom întreprinde inspecţii la faţa locului şi vom lua măsuri în consecinţă. Se doreşte ca segregarea elevilor să înceteze, şi toţi aceşti copii să fie integraţi pe baza unui proces fundamental, al accesului nediscriminatoriu la educaţie indiferent de originea etnică, socială, religie sau statut economic. Din păcate este o tendinţă ca învăţătorii mai vechi să-şi formeze o clasă din copii buni, rămânând ca cei mai slabi la învăţătură să fie preluaţi de cadre noi”, a declarat purtătorul de cuvânt al IŞJ. Însă dincolo de aceste fraze elaborate, şi care teoretic sună bine, Inspectoratul Şcolar ascunde o lipsă acută de informaţie. Probabil că dacă, inspectorul teritorial din Ungheni şi-ar fi făcut treaba, situaţia nu ar fi degenerat într-un stadiu atât de avansat.

Bătaia este un mod de educare
 
Mai grav este faptul că unii profesori se ghidează după proverbul “bătaia este ruptă din rai”, aşa că nu se sfiesc să lovească elevii. “Se mai întâmplă ca profesorul de istorie să ne pălmuiască sau să dea cu indicatorul în noi. În plus, unii profesori folosesc şi cuvinte jignitoare”, a spus un elev din clasa a VI-a C. Replica profesorului în cauză nu a întârziat să apară. “Spre exemplu, părinţii unor elevi ne spun că, dacă copilul nu este ascultător să-l batem. Eu personal, am dat o palmă-două la unii elevi, la care părinţii au cerut acest lucru, iar de ceilalţi nu m-am atins”, a afirmat Lucian Şuteu, profesor de istorie. Oare acest profesor are o agendă specială în care a notat copii pe care are voie să-i loveacă sau nu?
Situaţia de la şcoala generală din Ungheni este complicată. Conducerea acesteia a luat o decizie greşită. Au de suferit  elevii care pe lângă greutăţile de acasă mai trebuie să suporte segregarea impusă. În plus, şi în rândul elevilor s-au creat încet dar sigur două tabere, binenţeles cu conflicte, fapt remarcat şi de profesori. Explicaţiile cadrelor didactice în legătură cu situaţia creată sunt puerile şi încearcă să ascundă adevăratul motiv al deciziilor luate în această şcoală. 

“O clasă se dezvoltă atunci când există o piramidă interioară. Adică să fie o clasă eterogenă, iar datoria conducerii unei şcoli este de a structura clasele în aşa fel încât să colectivul să fie format din copii buni, dar şi mai puţin buni la învăţătură. Binenţeles că acest lucru presupune o muncă suplimentară din partea cadrului didactic, dar ideea este de a construi o piramidă în interiorul clasei şi nu în exteriorul acesteia. Şcoala din Ungheni dispune de o bază materială foarte bună, în schimb trebuie să întărim corpul profesoral şi să asigurăm un management de calitate. Oricum suntem în căutarea unui nou corp managerial.” Nicolae Neagu – Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş. 

“Clasele IV şi VI C sunt în formatul actual de doi ani. Aşa s-a întâmplat să fie. Nu am reorganizat noi, este rezultatul mişcării elevilor, fie că au rămas repetenţi, fie că au venit din alte sate sau chiar şi de la oraş”, a declarat Niculina Nemeş, directorul şcolii. Ceea ce nu poate însă explica directoarea acestei şcoli este cum se întâmplă ca toţi care au rămas repetenţi, sau care sunt mai slabi la învăţătură ajung în clasele C. În această problemă directoarea şcolii nu a putut da nici o explicaţie clară.

Un fapt care merită semnalat a fi acela că, pe lângă separatismul la care sunt supuşi aceşti elevi, mai sunt şi discriminaţi de unii profesori. Spre exemplu, după cum spun elevii clasei a VI-a C, uneori nu au avut acces la sala de sport în timpul orelor de educaţie fizică. În schimb, directoarea şcolii a găsit o explicaţie (dacă se poate numi aşa): “Dar o oră de educaţie fizică se poate ţine şi în aer liber”. Totuşi nu în condiţii de iarnă şi atunci când şcoala din Ungheni posedă una din cele mai spaţioase şi bine dotate săli de sport din judeţ.