Un cercetător mureșean la Viena
Doctor în istorie, Dorin-Ioan Rus, muzeograf în cadrul Muzeului Județean de Istorie din Târgu-Mureș, s-a făcut cunoscut în mediile de cercetare ale istoricilor prin preocupările domniei sale în domeniul breslelor din Transilvania, preocupări concretizate prin studii publicate în țară, precum și în revista Cercului de Studii Transilvane, “Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”. În momentul de față se află pentru patru luni la Viena unde cercetează diverse fonduri de arhivă referitoare la un incitant subiect istoric.
La cei 35 de ani pe care-i are, acesta a publicat deja 3 cărți, 53 de studii și are diverse alte contribuții în publicații acreÂditate CNSIS. Dr. Dorin-Ioan Rus este un tânăr care promite, iar stagiile și cercetările făcute în ultimul timp arată ca avem de a face cu un cercetător tenace și de substanță. „Sub semnul lui Marte. Militarii Reghinului”, publicată în 2007 de Editura Accent din Cluj-Napoca și „Steme și însemne de breaslă din Transilvania”, publicată la Sibiu în 2008 sunt două din voÂlumele care l-au impus definitiv între cercetătorii fenomenului istoric.
O muncă asiduă concretizată
într-o lucrare de excepție
Datorită faptului că, până în prezent, nu întâlnim, în limba română, o lucrare de sinteză privind semnele, însemnele și stemele de breaslă, Dorin-Ioan Rus a inițiat în perioada anilor 1999-2004, o amplă și inedită cercetare în domeniu. Rezultatul a fost teza de doctorat coordonată de prof. univ. dr. Paul Niedermaier, membru corespondent al Academiei Române. Structurată pe cinci capitole, precedate de o Introducere și succedate de Concluzii, după acestea din urmă adăugându-se, în economia lucrării, Anexe, Diagrame, Lista planșelor, Lista figurilor și o amplă Bibliografie, cuprinzând aproape 300 de titluri. Principalul scop al lucrării a fost atât acela de a identifica și studia diferite aspecte ale simbolisticii de breaslă – unele dintre aceste aspecte fiind fie analizate segmențial, fie abordate tangențial, până în acest moment, în liÂteratura de specialitate – cât și să catalogheze, respectiv să analizeze majoritatea pieselor de breaslă din Transilvania secolelor XIV-XIX, piese cu steme ori însemne meșteșugărești.
O sinteză originală, dar și utilă
Sub raport metodologic, materialul disponibil – și, în consecință studiat – este ordonat alfabetic, după meserii, respectiv cronologic, în ordinea apariției acestor meserii. El propune o viziune sintetică asupra unui vast câmp de coordonate cultuÂrale, viziune care duce, pe cale de consecință, la o abordare de sinteză. Considerăm că ne aflăm de fapt în fața unui demers în care munca asiduă, de selectare, ordonare și catalogare multi -direcțională a semnelor, însemnelor și simbolurilor de breaslă este dublată de o realizare de sinteză atât originală, cât și utilă, muncă ce ar putea impulsiona viitoare abordări, dacă nu similare, în mod cert tangențiale. Astfel, materialul vast avut la dispoziție, în urma unei atari cercetări meticuloase, poate fi sursă pentru alte câteva teme de cercetare sau subiecte ale unor teze de doctorat. Întrebat despre șederea sa la Viena, Dorin-Ioan Rus a declarat pentru Ziarul de Mureș: „Sunt în Viena pe perioada 1 septembrie-31 decembrie 2008, în scopul cercetării unui proiect referitor la reflectarea imaginii României în media de limbă germană din Austria și Germania de vest, în timpul “Primăverii” de la Praga și a jocurilor olimpice de la Moscova și Los Angeles. Finalizarea se va concretiza prin publicarea unui articol într-o revistă de specialitate. La Viena am întâlnit tot felul de oameni, care nu se deosebesc în general de semenii lor din România. Diferențe sunt și între ei… de fapt, oameni și oameni sunt peste tot. Am întâlnit și oameni de pe alte continente, aparținând unor alte culturi, cu care am și stabilit contacte. La Viena este un mozaic de nații, o diversitate etnică care demonstrează că se poate conviețui împreună dacă respecți anumite reguli.”
Nicolae BALINT
nicolae_balint@yahoo.com
