Economic

…. și târgurile de azi

FOTO 6 - La targul de la Sanpetru se vand si se cumpara si astazi caiPerioada comunistă și colectivizarea le-a transformat și mai profund, cu toate că unele caracteristici ale târgurilor s-au păstrat până târziu în anumite zone. Confiscarea pământului și apariția fermelor de stat, interzicerea anumitor obiceiuri (mai ales cele religioase și cele cu caracter cultural) a modificat funcțiile funcțiile principale ale târgurilor.

Au continuat să se organizeze în vechile forme până prin anii 1970, când colectivizarea se încheiase. Deja, din acest moment, nu se mai poate vorbi de surplus de produse agricole pe care țăranii să le comercializeze la târg. Se vindeau totuși produse agro-alimentare către populația urbană. Era încă locul de unde țăranii achiziționau unelte agricole necesare propriilor gospodării, dar și locul unde se cumpărau animale, dar în număr mai mic.

Importanța târgurilor săptămânale de animale se manifesta în mentalitatea și comportamentul oamenilor, observându-se încă „vânzoleala” ce se crea în aceste zile în târguri, dar târgurile din orașe nu mai aveau anvergura de altădată.

Disoluția târgurilor tradiționale. Cauze și factori

FOTO 6 - La targul de la Sanpetru se vand si se cumpara si astazi caiUrbanizarea forțată, industrializarea și dezvoltarea infrastructurii de transport, apariția magazinelor specializate, au condus la disoluția târgurilor tradiționale și a obiceiurilor legate de acestea. Oamenii de la țară au devenit muncitori salarizați în diferite întreprinderi de stat, iar produsele gospodăriei țărănești nu mai aveau cerere.

Semnificația oricăror manifestări și obiceiuri țărănești, fie ele și cu caracter economic și social cum erau târgurile, s-a transformat în perioada regimului comunist, fiind înlocuite de cele dedicate glorificării partidului și conducătorilor, condițiile politico-economice și sociale ale acelor vremuri transformând profund societatea tradițională românească.

Paradoxal, în pofida propagandei comuniste privind egalitatea între țărani, muncitori și intelectuali, se putea observa apariția unor falii între aceste clase sociale, între care cea mai relevantă a fost discrepanța mare, ca percepție în primul rând, între țărani/muncitori pe de-o parte, și intelectuali, pe de alta.

Această stare de lucruri a fost cauzată și de politica de industrializare/urbanizare forțată care a determinat migrația populației spre confortul orașelor. În acest cadru trebuie să plasăm și disoluția formelor tradiționale de târg și a ansamblului de activități și obiceiuri ce aveau loc la târgurile de oraș și de țară, inclusiv în județul Mureș.

Vechile tradiții, în pericol

După căderea regimului comunist s-a reluat tradiția organizării târgurilor, dar în scurt timp acestea au devenit mai degrabă bâlciuri. Economia de piața, așa cum e ea la noi, și-a pus amprenta și pe acest tip de manifestări, la care adăugăm oportunismul politicienilor de a se folosi de orice prilej pentru propagandă politică.

Efectele dezastruoase asupra demografiei rurale generate de politicile regimului comunist, îmbătrânirea populației de la țară, faptul că procesul de retrocedare al pământului către foștii proprietari s-a derulat anevoios, hățișurile legislative, migrația tinerilor spre alte țări, nu a permis rearticularea păturii de țărani activi care să reînnoade vechile tradiții.

Nici nu a fost posibil dealtfel, în noile împrejurări economice, politice și sociale. Aderarea României la Uniunea Europeană și politicile agrare comune au fost de natură să lichideze orice rămășiță a vechilor obiceiuri, întrucât acum acestea nu mai răspund nevoilor comunităților.

Cu toate acestea, se mai organizează târguri aproape în fiecare comună, dar ele nu mai au caracteristicile de odinioară, nu mai au funcția de agregare a comunității, nu mai au același impact, au dispărut particularitățile acestora funcție de zone, modelul comun fiind spectacolul folcloric. Mai mult decât atât, apar „târguri tradiționale” în localități din județul Mureș unde nu au fost niciodată, ele nefiind altceva decât un fel de „festival al portului și al dansului”, deci dansul sau jocul nu mai este o distracție a participanților, ci un spectacol oferit de organizatori.

”Târgul lichiilor” de la Bahnea

REZERVA FOTO - Targul de la Sanpetru, aziLa Bahnea a ajuns să se organizeze „târgul lichiilor” – invocare a unui vechi obicei local, deși, în realitate, au loc aici același tip de manifestări folclorice și de bazar ca în toate celelalte localități. În zilele noastre târgurile tradiţionale îşi pierd specificul cultural local devenind treptat spectacole folclorice şi expoziţii artizanale standard, însoțite de tarabe cu mici şi bere, locuri unde găseşti aceleași produse tradiționale, indiferent că este un târg în Maramureș sau unul în Oltenia.

De obicei, târgurile de meşteri populari organizate de autorităţile locale susţin producătorii care-şi permit să plătească taxele de închiriere şi mai puţin pe cei care continuă tradiţia locală.

Târgurile de animale au dispărut din orașe, păstrându-se doar cele artizanale și cele de promovare a diverselor domenii de bussiness. Astăzi se vând tot mai puține mărfuri meșteșugărești în târgurile ”tradiționale” în favoarea celor industriale și artizanale. Preponderent, se comercializează produse second-hand, chinezării, diferite obiecte – utile sau nu locuitorului de la țară. Este totuși un prilej de sărbătoare pentru locuitorii din zonă, o ocazie de întâlniri și reîntâlniri.

Târgul de la Sânpetru de Câmpie își păstrează încă unele caracteristici.

Ziua târgului de cai reprezintă o atracție pentru crescătorii de cabaline din mai multe județe învecinate (Bistrița sau Cluj), care vin să-și prezinte animalele și eventual să le vândă. Se adună aici în fiecare lună iulie câteva sute de persoane din localitățile din zonă, dar își pierde, treptat, importanța, fiind năpădit de produse banale, se transformă într-un festival al micilor și a berii.

Târgul fetelor de la Gurghiu și-a pierdut semnificația inițială

FOTO 8 - La targul de fete de la Gurghiu nu se mai aranjeaza casatorii, dar se cumpara haineTârgul fetelor de la Gurghiu a devenit un festival folcloric de scenă, cu formații și soliști de muzică populară. Se amenajează aici și un bazar unde se vând preponderent chinezării și în măsură foarte mică produse agricole sau casnice.

Primarul înmânează diplome pentru cuplurile care aniversează 50 de ani de căsnicie. Târgul de fete a rămas doar ca denumire, acum nu se mai organizează dansul călușarilor și nici tocmeli de nuntă între tineri și tinere sau părinții acestora așa cum se întâmpla în vremurile mai vechi.

În fiecare an apar aici politicieni de toate rangurile al căror singur obiectiv este să-și facă propagandă, mai vârtos în timpul sau anterior campaniilor electorale. Așa se întâmplă și la Târgul cireșelor de la Brâncovenești, unde se comercializează din ce în ce mai puțin cireșe și tot mai mult chinezării și se organizează un spectacol folcloric.

Cunoscutul târg de la Miercurea Nirajului s-a tranformat într-o piață de alimente și de vechituri.

În câteva localități mai funcționează totuși târguri de animale (Vătava, Sânpetru de Câmpie, Gurghiu, Hodoșa, Râciu etc), caracteristică tradițională păstrată încă. Viitorul acestora nu este prea roz, condițiile politice, sociale și economice care se prefigurează nefiind prilelnice păstrării târgurilor tradiționale, întrucât exigențele legislative europene restricționează tot mai mult acest tip de schimb.

De asemenea, în aproape toate localitățile spațiul de organizare al târgurilor s-a mutat din piața centrală înspre periferia acestora, ceea ce denotă scăderea importanței târgurilor pentru comunitatea locală. Surprinzător însă, în târgurile unde țăranii mai comercializează cereale, unitatea de măsură a volumului a rămas mierța sau feldera, cu toată strădania OPC-ului de a elimina acest sistem tradițional de măsură.

Poate sociologii și etnografii ne vor oferi explicații pentru perenitatea unor obiceiuri și dispariția altora.

Târgul ca tentativă a unor politicieni de a face ”manifestări de tip spectacol”

FOTO 5 - La targul de fete de la Gurghiu, azi se face politicaFără îndoială că, în legătură cu târgurile tradiționale din județul Mureș, contrastul între cele trei perioade la care am făcut referire (perioada interbelică, perioada comunista și cea actuală) este o urmare firească a evoluțiilor istorice, schimbările profunde în structurile societății românești tradiționale amprentând pe măsură formele de organizare a vieții comunitare și a manifestărilor exterioare ale acestora, cum este și târgul.

Nu trebuie să fim nostalgici sau anacronici, deși ne place să sublimăm până la sacralizare „puritatea” obiceiurilor tradiționale românești.

Târgul – în forma lui tradițională – și-a epuizat de mult timp utilitatea și necesitatea și explicațiile sunt la îndemâna oricui. Tentativele unor potentați de a colora în forme vechi niște manifestări de tip spectacol (dându-le denumirea de târg) este jalnică și nu urmărește altceva decât interese de altă natură decât cele ale comunităților, cu tente evidente de manipulare.

Ar trebui reținut însă viabilitatea de principiu a regulilor sociale vechi, a viabilității economice a târgurilor pentru comunitățile tradiționale, a adecvării aproape perfecte a nevoilor oamenilor la piață, a modului în care comunitatea și-a construit în jurul târgului un întreg ansamblu de manifestări menite să mențină și să întărească aceste reguli.

Ar mai trebui elogiată tăria țăranului care lua parte la aceste manifestări, vitalitatea lui, capacitatea de a identifica modalități eficiente de supraviețuire a familiei într-o gospodărie autarhică, trăsături care astăzi ni se par de-a dreptul exotice.

Un demers lăudabil de a readuce în atenția publicului mureșean viața târgului tradițional sub toate aspectele l-a avut Secția de Etnografie și Artă Populară din cadrul Muzeului Județean Mureș, care a organizat expoziția intitulată Târgurile mureșene și lumea rurală, deschisă în anul 2013 și care va putea fi vizitată încă câțiva ani, instituție pe ai cărei specialiști i-am consultat în realizarea acestui material.

Nicolae POP

 

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close