Sighişoara ProEtnică

Sighişoara merge mai departe…

Zilele Minorităţilor Etnice din România, au pus în perioada 22-24 august stăpânire pe Cetatea Sighişoarei. Cele şaisprezece etnii participante, au dat naştere unei manifestări multiculturale, care a prezentat particularităţile spirituale ale fiecărei minorităţi. ProEtnica n-a fost o simplă întâlnire între tradiţiile etniilor, ci şi-a propus o abodare completă a ceea ce înseamnă minoritate prin cele patru secţiuni: socială, civică, spirituală şi culturală care au compus manifestarea. În această a treia ediţie a Festivalului, tematica dezbătută a fost una gastronomică.

Ajuns la a treia ediţie, Festivalul Minorităţilor Etnice din România, a reunit anul acesta şaptesprezece minorităţi naţionale, din cele douăzeci recunoscute de statul român. Sărbătoarea de la Sighişoara, singura de acest gen din ţară, a fost gândită ca o întâlnire a realităţilor culturale, sociale, spirituale şi civice, caracteristice tuturor minorităţilor din România. Structura acesteia nu se confundă însă cu un festival de folclor şi de obiceiuri, pentru că pe lângă secţiunea culturală, manifestarea şi-a propus o abordare complexă a dimensiunii interculturalităţii din România. Festivalul a cuprins în programul său secţiuni care tratează problema minorităţilor prin prisma socialului, a civicului şi a spiritualului. Timp de două zile au avut loc conferinţe, colocvii, cenacluri şi dezbateri pe marginea unor aspecte vizând statutul minorităţilor naţionale în societatea românească şi rolul pe care acestea l-au avut şi îl au în istoria României. 
Secţiunea culturală a festivalului a debutat cu o paradă a porturilor populare albaneze, macedonene, germane, rutene, rome, italiene, evreieşti, ruşi lipovene, armene, ucrainiene, bulgare, elene, croate, sârbe, maghiare, turceşti, care au dorit să-şi facă cunoscute tradiţiile, istoria, dar şi prezentul. Apoi a urmat deschiderea oficială la care au participat ministrul Culturii şi Cultelor Răzvan Theodorescu, Excelenţa Sa Wielfried Gruber, Ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, Volker Reiter, preşedintele Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret, Ovidiu Ganţ, Secretar de stat în Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice, precum şi demnitari sighişoreni. Odată declarat deschis festivalul, participanţii şi-au luat rolul în serios, şi au adus în faţa publicului dansuri şi cântece tradiţionale, care au stârnit aplauze. În prima seară au cântat Magic Club, Dancs Annamari, Ricochee, Black Beers şi Taxi.

Roul minorităţilor

Ce-a de-a doua zi a început cu un colocviu, desfăşurat în Sala Mare a Primăriei, cu tema ” Rolul minorităţilor în procesul de aderare a României la structurile Uniunii Europene “, urmată de o Conferinţă Componentă Culturală: Interferenţe lingvistice şi culturale într-o societate multietnică. La aceste dezbateri au participat Răzvan Theodorescu, Cornel Codiţă, Ovidiu Ganţ şi Wielfrid Gruber, care au exprimat în forme diferite, aceeaşi idee, care a fost, de fapt, tematica colocviului. Cornel Codiţă, analist politic, este de părere că problema minorităţilor este dată de incidenţa istorică nefericită, iar rezolvarea acestei probleme, rămâne pe seama celor trei piloni, reprezentaţi de stat, popoarele Europei şi cetăţean. Potrivit analistului în Europa vor apărea următoarele tipuri de minorităţi: profesionale, sexuale şi cultural -spirituale. Europa trebuie să înveţe un exerciţiu nou, şi anume să trateze egal toate minorităţile existente. Raporturile dintre minoritate şi majoritate se vor schimba de la o zi la alta. De exemplu, irlandezii vor deveni o minoritate în propria lor ţară. Raporturile dintre minoritate şi majoritate, au fost structurate de istorie după cinci tipare, care au făcut ca minoritatea să parcurgă un drum al cvasiasimilării, să fie tolerată de majoritate, să fie asimilată, să se afle în competiţie cu majoritatea şi, în cele din urmă să coopereze cu majoritate. Ovidiu Ganţ a adus mulţumiri întregii societăţi române, atât minoritate, cât şi majoritate, care au reuşit să transforme o discuţie, într-un dialog politic, la nivel naţional şi legislativ.
În ţara noastră, majoritatea nu cunoaşte existenţa minorităţilor, este de părere Volker Reiter, principalul organizator al manifestaţiei, motivul fiind lipsa de interes. Festivalul vrea să fie o platformă în care minorităţile să-şi exprime toate formele de viaţă. Unul dintre planurile de viitor avute în vedere, este înfiinţarea unei organizaţii de acest gen şi în Moldova. Menit să readucă în prim plan, măcar pentru câteva zile, tradiţiile şi obiceiurile minorităţilor, ProEtnica este un festival care scoate la lumină bogăţia spirituală şi culturală a spaţiului românesc, culoarea aparte pe care multitudinea etniilor o dă societăţii noastre, propunându-şi mijlocirea unei întălniri culturale între minorităţile naţionale, dar şi între acestea şi majoritate, într-un festival prin care interculturalitatea să-şi poată manifesta valenţele complexe.

Laura BUCUR