„Sisu” sau despre perseverența predării limbii finlandeze la Cluj

De mai bine de un secol, limba și cultura finlandeză fac parte din oferta de studii a Universității „Babeș – Bolyai”

Tradiția studierii limbii finlandeze la Cluj Napoca începe cu aproape un secol și jumătate în urmă. Specialiști, lingviști și profesori de renume au predat studenților limba finlandeză, urmând ca după 1990 tradiția să fie reluată prin înființarea Lectoratului de Limba și Literatura finlandeză din cadrul Facultății de Litere. Despre posibilitățile celor interesați să studieze limba finlandeză la Cluj Napoca sau în Finlanda, despre spiritul și rezistența poporului finlandez, aflat la granița dintre două lumi, am stat de vorbă cu EnikÅ‘ Molnár Bodrogi, conf. dr. la Facultatea de Litere din Cluj

Napoca.

Reporter, revista Nordica: Stimată doamnă EnikÅ‘ Molnár Bodrogi, Lectoratul de Limba Finlandeză din cadrul Facultății de Litere din Cluj-Napoca este singurul și cel mai vechi din România și are un parcurs temerar și interesant. Vă rugăm să faceți și un scurt istoric al acestei secții, cum și în ce context a apărut ideea întemeierii unui așazământ pentru studierea limbii finlandeze?

EnikÅ‘ Molnár Bodrogi, conf. dr. Facultatea de Litere din Cluj Napoca: La Cluj funcționează singurul lectorat de limbă finlandeză din România și Universitatea Babeș-Bolyai este singura universitate din țară unde finlandeza poate fi studiată ca specializare. Predarea limbii și a literaturii finlandeze la Cluj are însă o istorie mult mai lungă decât cea a Lectoratului. În anul 1872 și-a deschis porțile Universitatea Regală Maghiară din Cluj, iar primul profesor care a predat limba finlandeză la această universitate între anii 1886-1893 a fost József Szinnyei, unul dintre primii cultivatori ai lingvisticii comparate fino-ugrice pe plan mondial.

Dascăli de renume

la Cluj

Înainte de Primul Rrăzboi Mondial au mai predat la Universitatea din Cluj Ignác Halász, Móric Szilasi, Gyula Zolnai, Gábor Szentkatolnai Bálint, Zoltán Gom­bocz toți savanți renumiți în domeniul lingvisticii comparate finougrice. După anul 1940 au urmat alți profesori de limbă finlandeză în cadrul Universității Bolyai, apoi a Universității Babeș-Bolyai, printre alții Gedeon Mészöly, Magdolna Kispál, Gyula Márton, Márta Vámszer, Piroska B. (Benedek) Gergely. În anul 1975 a început o nouă epocă în istoria studiilor de finlandeză la Cluj. La 26 septembrie 1974 s-a semnat la București un acord de colaborare culturală bilaterală, pe baza căruia din septembrie 1975 urma să-și înceapă activitatea Lectoratul de Limbă și Literatură Finlandeză la universitatea din Cluj precum și Lectoratul de Limbă și Literatură Română la universitatea din Turku. În toamna anului 1975 a sosit la Cluj primul lector finlandez, în persoana doamnei Irmeli Kniivilä, care a lucrat aici până în 1979. După aceea încă nouă lectori finlandezi s-au perindat la aceeași catedră, fără întrerupere: Minna Savela (1979-1983), Anja Haaparanta (1983-1988), Eira Penttinen (1988-1993), Sanna Lähde (1993-1998), Kirsi Seppänen (1998-2000), Hanna Pakarinen (2000-2002), Outi Kultalahti (2002-2006), Rigina Turunen (2007-2008) și lectorul de acum, doamna Mai Frick (2008-). Din 1975 lectorii finlandezi au preluat predarea limbii finlandeze. Până în 1990 studenții de la secția maghiară au avut un curs obligatoriu de finlandeză de trei semestre, din care în primul semestru a predat un cadru didactic local, apoi grupele au fost preluate de lectorul finlandez. Față de orele facultative de limbă finlandeză au manifestat interes și studenți de la alte secții, atât maghiari, cât și români.

Rep.: Cum a evoluat Lectoratul de Finlandeză, ca notorietate, număr de studenți, cercetători/ specialiști invitați în România pentru a susține seminarii, cursuri, conferințe etc.? Totodată vă rugăm să faceți și o scurtă prezentare a Lectoratului, așa cum arată el azi.

E. M. B.: În urma interesului crescând față de limba finlandeză și datorită schimbărilor pozitive din viața politică și cea universitară de după anul 1990, Catedra de Limbă și Literatură Maghiară a inițiat ridicarea la rang de specializare B a limbii finlandeze. Prima promoție a absolvit în 1996. Numărul de studenți varia la început între 7-15, dar am ajuns să avem actualmente în jur de 100 în cei trei ani de studii. Colectivul de Limbă și Literatură Finlandeză funcționează în cadrul Catedrei de Literatură Maghiară. În prezent suntem cinci cadre care predăm limba și literatura finlandeză: lectorul din Finlanda, doctorand Mai Frick, conferențiar dr. EnikÅ‘ Molnár Bodrogi, asistent doctorand Yvette Jankó Szép, asistent doctorand Ildikó P. Varga și masterand Csenge Guttmann, care predă în sistemul de plata cu ora. Toți am beneficiat de mai multe stagii de specializare în Finlanda și acordăm o mare importanță ca, pe lângă activitatea de predare, să efectuăm și muncă de cercetare, colaborând cu colegi de la diferite universități și instituții de cercetare din Finlanda. CIMO (Centre for International Mobility, cu sediul la Helsinki) ne trimite în fiecare an, la cerere, profesori și cercetători care țin diferite cursuri timp de câte o săptămână. Avem și proiecte comune, care se concretizează în publicații și participări la conferințe.

Rep.: Care sunt elementele pentru care un viitor student ar alege secția de finlandeză? Ce șanse de a studia în Finlanda are, de ce logistică dispuneți, care este oferta educațională a Lectoratului?

E. M. B.: Motivele pentru care un tânăr își alege să studieze limba finlandeză sunt multiple. Pentru cei cu limba maternă maghiară rudenia dintre cele două limbi (chiar dacă aceasta nu este atât de izbitoare ca, de exemplu, rudenia dintre limbile neolatine sau germanice) constituie o mare putere de atracție. Totuși majoritatea studenților care vin la noi doresc să studieze o limbă „exotică”, în sensul de necunoscută (sau puțin cunoscută) în țara noastră. Pe de altă parte, muzica finlandeză contemporană îi captivează pe mulți tineri, dintre care unii devin interesați și de țara în care locuiesc formațiile preferate precum și limba pe care o vorbesc.

Stagii de pregătire

în Finlanda

Studenții care își doresc cu adevărat să-și însușească această limbă, primesc ajutor și din partea statului finlandez în formă de diferite burse de studii. De exemplu, la cursurile de vară organizate de CIMO participă în fiecare an 3-5 studenți de-ai noștri, care au posibilitatea să-și îmbogățească cunoștințele în cel mai prielnic mediu de însușire a limbii finlandeze și să vină în contact cu cultura finlandeză. CIMO oferă și burse de studiu de lungă durată (1-9 luni) pentru studenți și burse de cercetare postuniversitare (3-6 luni) la diferite universități din Finlanda. În ultimii ani, datorită acestei posibilități, mai mulți studenți au avut șansa să adune un bogat material pentru lucrarea lor de diplomă scrisă în limba finlandeză. CIMO a lansat și un program intitulat „Suomea Suomessa” (Finlandeza în Finlanda), prin care studenții pot să lucreze la diferite instituții (muzee, biblioteci, festivaluri de vară etc.) timp de 1-6 luni.

În vederea lărgirii relațiilor noastre internaționale colaborăm cu diferite instituții superioare din Finlanda, avem acorduri Erasmus cu Universitatea din Oulu, din Tampere și din Turku. Dintre absolvenții noștri mai mulți își continuă studiile în Finlanda. Unii predau limba finlandeză la facultatea noastră sau în diferite școli de limbă din țară și din străinătate, iar alții, pe lângă alte preocupări, traduc din literatura finlandeză sau laponă (ex. Yvette Jankó Szép, Hajnal Király, Viola Borsos, Johanna Domokos). În ultimii ani mai mulți absolvenți de-ai noștri s-au angajat în call-centeruri în toată țara.

Dârzenia finlandezilor

Rep.: Pe dumneavoastră personal, ce v-a atras cel mai mult la cultura finlandeză, care sunt elementele pe care le-ați prelua din societatea finlandeză și le-ați aduce și implementa/ adapta aici?

E.M.B.: M-a fascinat dintotdeauna mentalitatea finlandezilor, sinceritatea și integritatea lor, respectul față de natură și față de cuvântul dat. Dacă un finlandez afirmă ceva, poți avea încredere totală în ceea ce spune. Finlandezilor le este total străin „talentul” de a te manipula cu vorbe sau a te minți. Corupția, mita sau „mica atenție” sunt fenomene inexistente la ei. Respectul față de toți cetățenii țării, indiferent de limba maternă, sex, religie, convingeri politice etc., modelul de conviețuire dintre diferitele grupuri etnice sunt numai câteva aspecte ale culturii finlandeze care o fac foarte atrăgătoare. Rolul femeii în societatea finlandeză, diviziunea egală muncii în familie, sunt și ele demne de tot respectul. Nemaivorbind de sistemul lor de învățământ, care ar putea funcționa ca model și pentru învățământul nostru.

Rep.: Care sunt simbolurile semnificative ale Finlandei din punctul dvs. de vedere?

E. M. B.: Simbolurile cele mai semnificative le consider a fi cele naturale, cum ar fi mesteacănul, cel mai des întâlnit copac din pădurile finlandeze, lacurile și pădurile care domină peisajul finlandez și granitul, acea rocă dură și durabilă, care, pe lângă faptul că a fost din totdeauna un material prim foarte îndrăgit, simbolizează în același timp și dârzenia finlandezilor într-un mediu natural deseori vitreg. Aș mai menționa două simboluri culturale din domenii diferite. Una este sauna, acel loc sacral, în care începea și se închidea circuitul vieții umane pentru finlandezi, sauna, fără de care modul de viață finlandez ar fi de neînchipuit. Al doilea simbol cultural îl consider a fi imnul finlandez prin faptul că a fost scris inițial în limba suedeză, simbolizând astfel o cultură națională bilingvă în sensul cel mai nobil al cuvântului.

Rep.: Numiți, vă rugăm, o personalitate finlandeză care v-a fascinat, fie din lumea artelor, științei, politicii și precizați de ce.

E.M.B.: Mi-ar fi foarte greu să menționez o singură personalitate finlandeză care m-a fascinat. Iar ca să le menționez pe toate, ar trebui să scriu cel puțin un eseu. De aceea, aș dori cu această ocazie să numesc o personalitate colectivă, și anume poporul finlandez ca atare. Acest popor a trăit de la începutul istoriei sale într-o „zonă de frontieră” atât din punct de vedere geografic (în nordul Europei), cât și din punct de vedere cultural și religios (fiind influențat din Vest de către biserica romano catolică la început, apoi, după Reformă, de către biserica lutherană, iar din Est de către biserica ortodoxă). Acest popor, care prin acel specific „sisu” (perseverență, dârzenie, curaj) ce l-a caracterizat din totdeauna, a reușit, după multe secole de dominație străină, să-și clădească o viață independentă și o țară înfloritoare, una din țările cele mai dezvoltatate din lume. Iar statul finlandez este unul din prea puținele state ale lumii unde se promovează cu adevărat democrația, statul de drept și drepturile omului, printre ele și drepturile lingvistice umane, despre care în majoritatea țărilor nici nu se vorbește.

Reporter, revista Nordica: Vă mulțumim!

A consemnat Diana Săcărea