Slujirea de duminică la biserica ortodoxă din Papiu Ilarian

“Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina le strică și unde furia le sapă și le fură. Ci adunați-vă comori în cer unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă și nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo este și inima ta”. Matei 6, 19-21

Istorie și credință. Un monument falnic – cel al lui Alexandru Papiu Ilarian -tronând la poalele unui deal. Iar în vârful dealului, o biserică modestă. Și la care credincioșii ajung după ce străbat mai multe trepte. Sunt trepte spre Dumnezeu. Și prilej de reculegere pentru mulți dintre enoriașii care intră duminica în sfântul lăcaș pentru a se ruga și pentru a asculta slujba preotului Mihail Grozăvescu, păstorul comunității ortodoxe din localitate.

Biserica ortodoxă din Papiu Ilarian cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavrilă” are și ea o istorie a ei. În curtea bisericii se află un mormânt la fel de modest ca și biserica din deal, cel al Anei Pop Hodoșiu, mama lui Alexandru Papiu Ilarian. Biserica a fost construită între 1925-1927, fiind resfințită pe data de 22 aprilie 2007, în prezența ÎPS Arhiepiscopul Andrei de Alba Iulia. În evidența parohiei sunt circa 400 de credincioși ortodocși, deși la slujbe vin regulat, duminică de duminică, mai puțin de 100 de oameni. În sărbători însă, biserica se dovedește neîncăpătoare.

“Azi oamenii citesc puțin, dar citesc și mai puțin

cărțile de rugăciune…”

Absolvent în 1997 al Seminarului teologic din Alba Iulia, Mihail Grozăvescu a fost timp de cinci ani preot în satul Bord – Șeulia, ce ține de Protopopiatul Luduș. Din 2002 este preot în Papiu Ilarian. Ca orice păstor de suflete are atât satisfacții, cât și insatisfacții. Mai presus de toate are însă multe speranțe. “Oamenii locului sunt credincioși, ne-a declarat preotul Grozăvescu și asta este foarte bine. Avem o viață creștină activă, în anul care a trecut am oficiat 3 nunți, 5 botezuri și 3 înmormântări. Credincioșii sunt – așa cum e și firesc în aceste timpuri – preocupați de grijile zilnice, dar vin ori de câte ori pot la slujbele pe care le oficiem. Însă în sărbători pot spune că prezența lor este chiar de 100%, iar biserica se dovedește atunci neîncăpătoare. Am constatat însă că azi, oamenii – și mă refer la tineri în special – citesc puțin, dar citesc și mai puțin cărțile de rugăciune”. Despre speranțele și proiectele de viitor, părintele Grozăvescu ne-a spus simplu: “Vreau să constitui un cor de copii care să cânte la Sfânta Liturghie, dar vreau să inițiez și discuții cu tinerii atât pe probleme de viață religioasă, cât și pe probleme de viață laică. Din păcate, în ziua de azi sunt multe tentații care îi îndepărtează de viața creștină și de morală în general. Am discutat cu consiliul parohial și dorim să mai facem câte ceva și la biserica noastră: să punem parchet, să montăm un gard din fier forjat, să facem un trotuar de jos și până sus la sfânta biserică, să plantăm chiar și niște pomi într-o viitoare livadă, aici, în curtea bisericii. Dar câte n-am dori să facem…O implicare mai mare din partea statului în cazul parohiilor care au enoriași cu mari probleme financiare – așa cum este și cazul parohiei noastre – ar fi de dorit. Poate că în acest sens, în afara bunului Dumnezeu, ne aude și pe noi cineva”.

Nicolae BALINT