Bruxelles.Terme pentru daci…
Odinioară, am făcut parte din cel mai mare imperiu al lumii…
Dacii, cu tot eroismul lor la Tapae și la Sarmizegetusa, au fost aduși la Roma în lanțuri. Sânge, morți, sclavi, deportări, răscoale, dar strămoșii noștri, geto-dacii, au fost incluși în Imperiul Roman. Din epoca Traian până la Aurelian.
Vreme de 165 de ani au construit drumuri, apeducte, temple, au ridicat orașe și au impus Pax Romana și în Dacia. Limba latină, cultura și civilizația Romei s-au înstăpânit și în spațiul carpato-danubiano-pontic. Mult mai greu a fost cu convingerea dacilor să intre în termele romane…
În primul mileniu creștin am fost mai mult în calea migratorilor de tot felul, goți, huni, avari, iar Bizanțul era mai degrabă un reper religios. După Marea Schismă de la 1054, vreme de opt secole, am pendulat între Budapesta, Viena, Constantinopol și Moscova. Politic. Cultural ne-am adăpat de la bibliotecile universităților din Paris, Londra, Berlin, nordul Italiei, Viena. Dar am fost sub unguri, sub turci, sub austrieci, sub ruși. Am făcut parte integrantă din Mama Europa. Că doar și Napoleon a trecut puțin cu trupele peste noi în nebunia sa de a face o altfel de Europă unică. Câteva clipe am fost uniți și liberi la 1600. Dar mai mereu supuși. Stăpâniți, plătind biruri, cu domni străini etc., fie în Imperiul Austro Ungar, fie în cel Otoman sau Å¢arist…
Europeni am fost și cu vitejii care și-au dat viața pentru creștinătate, așa cum ne place să ne
amintim de luptele cu turcii, europeni cu dramul nostru de cultură. Iar în secolul XX au fost câteva nume europene: Brâncuși, Ionescu, Cioran…
Dar niciodată ca în aceste zile nu am fost atât de aproape de visul intrării în Europa. Integrare care începe să semene tot mai mult doar cu un vis frumos.
Declarația de sâmbătă a lui Jean Claude Junker, premierul de Luxemburg, care asigură președinția Uniunii Europene, a lovit și în speranțele românilor: “Europa trăiește o criză profundă!”
Lucrurile sunt mult mai complexe decât NU-urile date de Franța și Olanda, care nu au validat Constituția UE, decât declarațiile dure ale Austriei, Spaniei etc. împotriva extinderii, decât disensiunile economice asupra viitorului Bugetului UE pentru 2007-2013. Tony Blair este principalul acuzat pentru eșec, deși premierul Marii Britanii va prelua președinția UE din 1 iulie. Esența, vizibilă pentru oricine, este că unii lideri europeni își doresc doar o piață unică și atât, iar alții văd și militează pentru o Europă integrată.
Pe vremea romanilor am fost romanizați cu forța spadei, a scutului și a superiorității culturii și civilizației latine sau, mai pe șleau, dacii au fost obligați să facă baie în termele romane. Unii. Acum, decizia extinderii Europei se va lua în funcție de rezolvarea dilemei unora dintre state, de ce unii care muncesc mai mult și mai bine trebuie să plătească Uniunii Europene mai mult decât cei care produc puțin. Și, culmea, să-i ajute tocmai pe cei mai săraci, mai puțin harnici. Bună politica, buni teoreticienii, dar se pare că și în Occident votul trece prin stomac. “Ban la ban trage și păduchele la păduche!”.
Firească propunerea celor 10 state nou intrate în UE, care ar fi acceptat alocarea unor sume mai mici pentru propriile țări, numai din dorința de a debloca criza. Mișcătoare, dar neluată în seamă de Anglia, Olanda și Spania, care prin hotărârea lor au provocat primul cutremur serios din viața Uniunii Europene. Nu va fi ultimul.
Și tocmai acum trebuia să ne apucăm serios de făcut temele integrării…
Să nu dăm apă la moară îndrăgostiților de Rusia!
Eu, unul, cât o fi de greu, abia aștept să fac baie într-o termă la Bruxelles.
de Aurelian GRAMA
