Spatiul public ca scena a dialogului intercultural
Sala Oglinzilor a Palatului Culturii a fost in 7 martie gazda Colocviul National cu tema “Spatiul public ca scena a dialogului: administratia publica si cetateanul; dialogul intercultural”.
Evenimentul a fost organizat de catre Fundatia Culturala Secolul 21 in parteneriat cu Liga Pro Europa, avand finantarea Ambasadei Regatului Tarilor de Jos. Moderatorii colocviului au fost analistul politic Emil Hurezeanu si Smaranda Enache, presedinta Ligii Pro Europa. Invitatii au aprofundat sensurile conceptului de spatiu public, supunand dezbaterii relatiile publice existente intre administratia publica locala si judeteana si cetateanul orasului, respectiv al judetului.
De asemenea, s-a incercat definirea spatiului public muresean in contextul interculturalitatii existente in judet. Deschiderea colocviului a fost facuta de catre Lokodi Edita, Presedinta Consiliului Judetean Mures. Aceasta a salutat organizarea acestui colocviu la Targu-Mures, subliniind faptul ca administratia publica trebuie sa aiba o relatie buna cu cetateanul, bazata pe transparenta. Presedinta Consiliului Judetean Mures a subliniat necesitatea unei discutii despre coabitare in aceasta regiune multiculturala si multietnica. Aceasta idee a fost sustinuta si de catre Alina Ledeanu, Presedinta Fundatiei Culturale Secolul 21 care a afirmat ca unul dintre motivele pentru care s-a organizat acest colocviu a fost preocuparea intensa a autoritatilor publice si a organizatiilor neguvernamentale pentru dialog interetnic. Alina Ledeanu a sustinut ideea ca orasul Targu-Mures este un spatiu cordial in care exista un dialog interetnic deschis si civilizat.
Emil Hurezeanu: “Transilvania este o metafora a Europei”
Prezent la colocviu, dr. Dorin Florea, primarul Municipiului Targu- Mures a admis faptul ca orasul a avut o istorie din care n-au lipsit momentele zbuciumate. “Evolutia orasului nostru din ’90 pana azi a cunoscut si rani, dar si bucurii pe masura. Cetatenii isi doresc armonie in oras”, sustinea Dorin Florea. Primarul a subliniat faptul ca traim intr-un spatiu multicultural, in oras existand o comunitate aproximativ egala de romani si maghiari, dar si o comunitate roma, care trebuie ajutata sa se dezvolte. “Consiliul local promoveaza bogatia spirituala a acestor locuri, se incearca crearea unui spatiu in care oamenii sa dialogheze civilizat, incercam sa aparam armonia intre cetateni”, a mai afirmat primarul. Analistul politic Emil Hurezeanu, a fost o gazda operativa nu doar protocolara a colocviului, el a facut prezentarile diferitilor invitati dar si-a expus si parerile legate de tema colocviului. Emil Hurezeanu s-a declarat un practicant al dialogului intercultural dat fiind faptul ca sotia sa este targumureseanca, “iar daca mai pun la socoteala si socrii, practic e vorba despre un dialog multicultural”. Analistul a afirmat ca suntem invatati cu multiculturalismul ca reteta de existenta dar de fapt exista mai multe elemente culturale, traditii, limbi, religii diferite in acelasi spatiu public. Transilvania este o metafora a Europei pentru comunicare in scopul binelui colectiv, pentru ca un spatiu public “calmat” asigura mediul benefic dezvoltarii.
László Borbély: “Trebuie sa iubim acest oras indiferent
de nationalitate”
Arhirtecta Mariana Celac este prin formatia profesionala cea mai aproape de spatiul public de dinainte si de dupa ’89, a carui valoare o cunoaste pornind de la constructia lui. Mariana Celac evita sintagma “spatiu public”, pentru ca aceasta a inceput sa includa multe categorii care nu mai tin de domeniul arhitecturii, preferand denumirea de “loc public”. “Ceea ce face un loc sa fie public este prezenta in acel loc a evenimentelor publice, a intalnirilor si actiunilor”, sustine arhitecta. Locul public sufera schimbari in arhitectura, suntem confruntati tot mai des cu ideea ca imaginea e mai importanta decat substanta, a sustinut arhitecta. Mariana Celac a afirmat ca locul public este terenul predilect al coruptiei, aici se joaca legaturile personale, influentele politice, birocratia ineficienta.
Prezent la manifestari, László Borbély, Ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, sublinia necesitatea existentei unui parteneriat cu arhitectii în scopul pastrarii specificului, a traditiilor orasului. Târgu-Mures era numit “orasul florilor” si el trebuie sa-si pastreze acest statut. Orasul Targu-Mures este un spatiu tolerant din punct de vedere confesional si lingvistic si pentru a-i pastra caracterul este necesar un dialog permanent intre administratie si cetateni. Ministrul a amintit ca la nivelul ministerului se promoveaza un nou pachet de legi in ceea ce priveste locuintele, iar autoritatile locale trebuie sa vina cu strategii in acest domeniu. László Borbély si-a exprimat dorinta de-a reveni in oras in calitate de primar al acestuia, prezentand unele domenii in care e nevoie de interventii din partea edililor. Cultura ramane unul dintre principalele domenii in care e nevoie de fonduri pentru dezvoltare. Dupa martie ’90 in Targu-Mures s-a promovat dialogul interentnic, iar noi “trebuie sa avem grija de oras, trebuie sa ne respectam sarbatorile, sa iubim acest oras indiferent de nationalitate”, a afirmat ministrul.
Mario Hirsch:
“Este nevoie de parteneriat”
Lokodi Edita a mentionat ca cetateanul nu mai are multa incredere in administratia publica datorita birocratiei si a faptului ca pentru multi cetateni nivelul de trai este foarte scazut. In ceea ce priveste dialogul dintre administratia publica si cetatean, Presedinta Consiliului Judetean Mures sublinia faptul ca se organizeaza audiente in care cetatenii pot sa-si expuna problemele. Cetateanul doreste sa fie informat, de aceea Consiliul Judetean are o buna relatie cu presa dar si cu ONG-urile, pentru ca efortul comun al acestora vizeaza bunastarea cetatenilor.
Mario Hirsch, Directorul Institutului “Pierre Werner” din Luxemburg sublinia si el nevoia de parteneriat, dand ca exemplu Luxemburgul, care a mers pe ideea includerea unor parteneri straini chiar si in organizarea unor evenimente culturale. “Trebuie sa acceptam alteritatea in special acum cand diversitatea etnica si religioasa este in crestere in multe tari,” concluziona Hirsch. Smaranda Enache, Presedinta Ligii Pro Europa a incercat sa traseze o concluzie a primei parti a colocviului, apreciind ca interculturalitatea a generat un dialog, dar pentru ca acesta sa fie unul constructiv trebuie purtat nu intre minoritate si majoritate, ci intre comunitati de pe pozitii egale.
Modele de interculturalitate
In a doua parte a colocviului, invitatii au incercat sa puncteze realizarile concrete ce au la baza dialogul intercultural. Actorul Rudolf Moca, realizatorul unei emisiuni dedicate romilor, a subliniat necesitatea incluziunii romilor in societate pentru ca romii care ajung sa aiba educatie sa ii influenteze benefic si pe ceilalti. “Nu cred in educatie benefica prin exemple negative”, sublinia Rudolf Moca. Un exemplu concret de dialog intercultural o constituie teatrul in limba roma promovat de Teatrul “Ariel” prin spectacolele Alinei Nelega Cadariu, presedinta Fundatiei “Dramafest”. Aceasta fundatie incearca sa instituie un climat favorabil pentru noua dramaturgie romaneasca si straina pentru ca exista un public care doreste sa vada spectacole de teatru cu subiecte legate de realitatea actuala. Programul teatral “Underground” initiat de Teatrul “Ariel” cu ajutorul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile, prezinta spectacole in limbile romana si maghiara adresate in special tinerilor pe texte actuale, bine apreciate de public care “simte ca cee ce se intampla pe scena are legatura cu umanitatea din ei”.
Mihaly Spielmann, sef de sectie la Biblioteca Teleki, a subliniat faptul ca interculturalitatea inseamna recunoasterea existentei mai multor culturi create in limbi nationale, care pot fi intercalate. De-a lungul istoriei “primarii romani din Targu-Mures stiau ungureste pentru ca sa se inteleaga cu toti locuitorii orasului. Ei au fost niste gentelmani din punct de vedere al intelegeri cu locuitorii, numai in politica erau niste saabatici”, a afirmat Spielmann. Criticul literar Alexandru Cistelecan a subliniat necesitatea Targu-Muresului de-a fi un oras atractiv pentru straini. Principalul mod de-a conferi atractivitate orasului este prin cultura, domeniu care trebuie promovat intens. Un oras atractiv va genera nostalgie in randul cetatenilor plecati in strainatate care vor dori sa se intoarca inapoi. Nagy Miklós Kund, vicepresedintele Fundatiei Culturale Dr. Bernády György a readus in prin plan figura fostului primar al Targu-Muresului, ctitorul orasului modern, care in politica sa administrativa se ghida dupa ideea ca “nu orasul exista pentru noi ci noi existam pentru oras.”
Imre Ungvári, Lectorul Universitatii “Babes – Bolyai”, sublinia faptul ca tot ceea ce se intampla in spatiul public se realizeaza prin comunicare. “Spatiul public al orasului este multicultural si polifonic si de aici necesitatea specializarii “Comunicare si relatii publice” la Universitatea Sapientia”. Studentii acestei univerisitati au realizat mai multe studii din care reiese faptul ca exista in oras mai multe spatii culturale, cum ar fi cafenele frecventate de artisti – Cafe Tutun si Cafeneaua 6 Fix, care reprezinta o trecere de la lumea obisnuita la cea a scenei sau a picturii. Vasile Sandor, profesor la Colegiul National “Al. Papiu Ilarian” a vorbit , in contextul interculturalitatii despre comunitatea evreiasca din oras, care era “un fel de locomotiva” a acestuia, iar Cornel Sigmirean, cancelar general al Universitatii “Petru Maior”, a sustinut ideea ca Targu-Muresul este un centru cultural dat fiind faptul ca in oras exista numeroase universitati de prestigiu, printre care si Universitatea “Petru Maior” , ce are anul acesta peste 6200 de studenti, masteranzi si doctoranzi.
Colocviul a fost incheiat de catre arhitectul Géza Keresztes, care definea spatiul public dand exemplu pietele orasului, locurile pline de activitate. Targu-Muresul a cunoscut o evolutie in timp din punct de vedere al constructiilor. S-au creat valori culturale in timp dar se pune problema promovarii acestora mai departe. Locuitorii orasului trebuie sa cunoasca valorile create de-a lungul istoriei, zestrea culturala existenta aici pentru ca Targu-Muresul prin cultura poate fi promotorul intregii zone. Concluzia colocviului i-a apartinut Smarandei Enache, care a reluat afirmatia Alinei Ledeanu privitoare la Targu-Mures ca si oras cordial, “aici au avut loc evenimente care ne-au sfasiat inima, dar si primele transplanturi de cord.”
Claudia SAS
