Steaua fără stele

Din cauza unui proces de revendicare nesoluționat de ani de zile, Hotelul Steaua din Sighișoara riscă să piardă și ultima stea pe care o are l Cele două femei care revendică hotelul nu acceptă despăgubirea în echivalent l Acționarul majoritar al hotelului, Adrian Gherca, afirmă că nu va face investiții substanțiale până când nu se va primi o decizie finală și irevocabilă l Reabilitarea Stelei ar costa în jur de 850 de mii de euro l Tribunalul Mureș va avea ultimul cuvânt

l Asta dacă nu va veni prea târziu…

Pentru a înțelege mai bine situația actuală a hotelului Steaua vom face mai întâi o incursiune în timp. Imobilul în care funcționează hotelul datează din 1912, având destinația inițială de bancă. Ulterior, în clădire a funcționat un cinematograf și un restaurant. După naționalizarea din anii ’50, clădirea hotelului a fost extinsă prin construcții noi, astfel încât a ajuns la forma actuală. În cele din urmă hotelul a intrat în posesia Oficiului Județean de Turism Sighișoara, actualul SC Romburg SA, în perioada privatizării (mai exact, în 2000) majoritatea acțiunilor – 94% – fiind cumpărate de patronul de la SC Prințul Dracula SA, Adrian Gherca, de altfel și consilier local din partea PNL. “Am cumpărat o bună parte a acțiunilor SC Romburg SA, adică cele patru clădiri, printre care Hotel Steaua și Vlad Dracul, de la stat, încă în anul 2000. O mică parte a acțiunilor le-am achiziționat de pe piața bursieră, astfel că acum dețin 94 la sută din acțiuni, restul acționarilor având fiecare sub unu la sută. În total suntem 99 de acționari”, explică Gherca modul în care a ajuns patron al hotelului.

Sighișoara tuturor posibilităților

Problema retrocedării datează încă din 1998, când cele două persoane care revendică Hotelul Steaua, Alexandrina Mosora și Doina Forna, au înaintat Judecătoriei Sighișoara dosarul de retrocedare. Procesul a stagnat mai bine de doi ani, pentru că instituția nu avea competență de soluționare, fiind în discuție un imobil a cărui valoare estimată depășea un miliard de lei.

Între timp, însă, hotelul a fost privatizat în totalitate, astfel încât imobilul nu mai era al statului în momentul în care s-a decis, în cele din urmă, deschiderea procesului. Interesant este că deși procesul a stagnat mai bine de doi ani în sertarele Judecătoriei din Sighișoara, în vara lui 2000 tot această instanță s-a apucat de caz.

Instanța a dat câștig de cauză celor două femei, dar, la recursul înaintat de Consiliul Local și de acționari la Tribunalul Mureș acesta desființează sentința judecătoriei și dă câștig de cauză acționarilor. Un alt aspect ce trebuie menționat este și faptul că de-a lungul anilor clădirea revendicată a fost modificată, prin construcția sălii de restaurant cu 350 de locuri, a birourilor și alte extinderi. În plus, cele care revendică hotelul au pretenții și pentru terenul de sub grădina de vară, o construcție făcută după naționalizare. În felul acesta au apărut discrepanțe între extrasul CF pus în discuție de cei care revendică imobilele și aspectul actual al clădirilor. Acest fapt îngreunează și mai mult mersul procesului, care după ce a ajuns la Curtea de Apel Mureș și mai apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție, este încă departe de finalizare. Decizia Curții de Casație nu lămurește deloc litigiul și trimite dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Târgu Mureș. Totuși, până în prezent cei de la Mureș nu au primit motivarea deciziei.

Steaua se degradează

Problema este că, din păcate, clădirea se degradează pe zi ce trece, având în vedere și faptul că investițiile care se fac sunt minime. Acționarul majoritar afirmă că nu va face investiții majore decât atunci când justiția va da o decizie finală. Investiția necesară se ridică la aproape aproximativ 800-850 de mii de euro. “Dacă aș avea o decizie finală, aș începe renovarea hotelului și în maxim un an ar deveni o unitate de trei stele. Acum are doar o stea. Când am preluat hotelul am investit 4,2 miliarde de lei, deoarece era închis, neavând nici autorizație de funcționare. Pe parcurs am mai făcut investiții, mai ales la sistemul de încălzire, am pus centrale termice pentru scăderea costurilor. Clădirea este veche, conductele trebuie schimbate, camerele vopsite. Am făcut doar câteva lucrări, dar așteptăm o decizie finală pentru a continua investițiile”, spune Adrian Gherca.

În acest context, Hotelul Steaua nu poate fi folosit, din păcate, la adevăratul potențial. Doar restaurantul este folosit la capacitate maximă, pentru diferite evenimente. În rest, hotelul păstrează încă stilul vechi și degradat, ceea ce reprezintă un mare dezavantaj, având în vedere faptul că Sighișoara este un centru turistic tot mai căutat, iar competiția cu celelalte hoteluri sau pensiuni devine tot mai acerbă.

Săptămâna viitoare vom continua să prezentăm încă un exemplu de hotel, cu o istorie la fel de interesantă.

Cristina CORNEA

cristina@ziaruldemures.ro