Ștefan Someșan: “La Bolyai a fost o imixtiune a politicului în învățământ”

Toți am copiat când am fost liceeni. Iar dacă erai băiat și nu fumai în baie, se uita lumea ciudat la tine. Dar, de bine de rău, am mai și învățat. Au fost și la vremea aceea uscături, ca-n toate pădurile. Dar parcă acum se uscă toată pădurea. Am încercat să aflăm de ce învățământul mureșean în ultimii 15 ani s-a degradat încontinuu și ce se poate face pentru a opri acest proces. Pentru aceasta am stat de vorbă cu inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Mureș, Ștefan Someșan.

Reporter: Domnule Ștefan Someșan, care a fost, sau este, cel mai bun inspector general în perioada de după revoluție?

Ștefan Someșan: În perioada de după revoluție s-au perindat la conducerea Inspectoratului Județean trei persoane, în afară de mine: domnul Ciurcă, fie iertat, domnul Matei Dumitru, domnul Dumitru Văcar, iarăși Matei Dumitru și, actualmente, subsemnatul. N-aș putea să fac un clasament pentru că fiecare din aceste perioade a reprezentat un moment important în evoluția învățământului județean, iar pentru a face comparații între ei, ar trebui să punem deoparte anumite lucruri foarte grele. De exemplu, după revoluție, cel mai important element al reformei a fost depolitizarea totală a învățământului, după o experiență tristă de zeci de ani, sau rezolvarea unor probleme grave privind cadre didactice care de zeci de ani n-au mai fost la concursuri școlare. A urmat apoi o perioadă în care a trebuit să se așeze învățământul în ceea ce înseamnă învățământul european. Sigur, nici această intenție nu este ușor de realizat având în vedere că trebuiau schimbate conținuturile, și s-au și schimbat, manualele, știți bine câte discuții au fost pe tema manualelor alternative, ați văzut câte discuții au fost și sunt și în prezent pe marginea celui mai bun bacalaureat. Nici astăzi nu știm dacă acest bacalaureat este mai bun, sau altul este mai bun. Copiii au fost supuși unor experimente, uneori nedorite și în defavoarea elevilor. În acest context vă rog să-mi permiteți să nu fac un clasament al acestor inspectori generali pentru că vedeți că fiecare a avut greutățile lui. Iar performanțele profesionale au fost influențate foarte mult de condițiile concrete.

Rep. : În ultimii 15 ani, deși au fost multe rezultate bune la olimpiadele naționale și chiar internaționale, per ansamblu, calitatea învățământului a scăzut. Care credeți că sunt motivele acestei degradări?

Ștefan Someșan: Eu n-aș spune că a scăzut doar în județul Mureș. Eu cred că asistăm în general la o degradare a sistemului de învățământ în toată lumea. Pentru că învățământul este o zonă în care căutările sunt foarte insistente. Procesul educațional este deosebit de complex și implică mulți factori. În primul rând, elevul, dar și școala, familia și ceilalți factori pe care, de multe ori, nu-i putem stăpâni. În acest context, explozia informațională a avut un rol deosebit în ceea ce privește detașarea copilului de carte, spre exemplu. Am mai spus acest lucru, chiar și oficial. Asistăm la minimalizarea rolului cărții în pregătirea copilului. Nu știu dacă e bine sau rău. Dar asta se întâmplă paralel cu ceea ce înseamnă accesul la informație prin informatizarea sistemului, acces la internet, lucruri moderne și deosebite. Dar eu nu pot să concep și n-aș fi partizanul acelora care vor să elimine cartea din pregătirea multilaterală și pregătirea de cultură generală pe care vrem să o dăm copiilor noștri. Vedeți dumneavoastră… degradarea ar putea să însemne și acele căutări privind bacalaureatul. Aproape în fiecare an s-a schimbat structura acestuia. Au fost convulsii chiar, în 1997, când a fost schimbat un prim-ministru, Ciorbea, în urma unui miting al elevilor de clasa a XII-a, care nu erau de acord cu bacalaureatul în acel moment. Până la urmă, premierul, președintele… au fost puși în situația de a recunoaște că bacalaureatul nu trebuie schimbat în timpul anului școlar. În nici un meci, regulamentul nu se schimbă în timpul jocului. Din păcate, acest lucru a avut loc și în guvernarea precedentă, când au avut loc ajustări în perioada anului școlar, ajustări care au condus la degradare. Normal, copiii sunt cei care suferă.

“Disciplina de altă dată nu mai este”

Rep: Băi pline de elevi fumători, tentativă de înjunghiere a unui elev asupra profesorului, zvonuri tot mai insistente legate de consumul de droguri, elevi minori ce beau alcool regulat, cataloage arse de elevi, sute și mii de absențe. Unde e disciplina și mediul sănătos de formare a unui om ce existau altădată?

Ștefan Someșan: Disciplina de altă dată nu mai este. A intrat într-un regres. Dar vreau să spun că probleme de disciplină întotdeauna au fost. Nu vreau să dau exemplul dumneavoastră pentru că sunteți foarte tânăr. Însă cei care sunt de o anumită vârstă, peste 40 de ani își amintesc cu haz de ceea ce se întâmpla pe vremea aceea.

Rep: Dar parcă niciodată nu a fost ca acum…

Ștefan Someșan: Fumatul în școli întotdeauna a fost considerat o virtute. Cei care nu fumau erau catalogați de ceilalți că ar fi ce știu eu ce… Sigur, nu sunt de acord. Ministerul a dispus printr-un ordin măsuri de întărire a disciplinei în școli. Acele măsuri de monitorizare a tot ceea ce înseamnă activitatea elevilor, dar și a cadrelor didactice. S-a mediatizat foarte mult un caz al unui profesor care a agresat un copil, la Sărățeni. Cazul acela e în cercetare penală. Părinții elevilor în cauză au intentat proces împotriva profesorului. Însă, cercetările nefiind finalizate, noi nu am putut lua măsuri. Aceste măsuri împotriva cadrelor didactice sunt destul de greu de luat, însăși prin legislația muncii, care protejează și cadrele didactice, ca oricare alt angajat din sistem. Nu suntem de acord cu asemenea comportamente din partea cadrelor didactice.

Rep: A fost totuși la Școala Generală Nr. 5 un caz de elev care a încercat să o înjunghie pe profesoara de engleză, pentru că nu a fost de acord cu nota primită, sau cataloagele arse chiar la liceul de lângă noi…

Ștefan Someșan: Nu a fost în perioada în care am fost eu inspector. Asemenea lucruri s-au întâmplat și acum 20 de ani, s-au întâmplat și acum 10 ani la liceul Papiu când au fost furate cataloage. Fenomene de acest gen au mai fost. Elevii au o anumită gândire, ei cred că dacă se distruge un document, ei cred că se șterg consecințele muncii lor. Nu este așa, pentru că se reconstituie foarte ușor. Există caietele de teză, carnetele. Evaluările nu se mai fac așa cum se făceau. Nota nu reprezintă o singură ascultare. Nota aceasta este rezultatul unei evaluări îndelungate. Din două trei evaluări rezultă o singură notă. Iar aceste evaluări parțiale sunt consemnate la profesor. Așa că elevul nu scapă…

Sigur, Poliția este cea care va găsi făptuitorii, se vor lua măsuri disciplinare drastice.

“Avem lipsă de cadre”

Rep: În ultima perioadă examenele de bacalaureat și capacitate, testele naționale cum le zice mai nou, parcă au devenit o glumă. În ultimii ani am văzut reportaje cu elevi care ieșeau de la examen fericiți că “a fost ușor și ne-a lăsat să copiem”. Care este, de fapt, situația?

Ștefan Someșan: La aceste examene, județul Mureș a avut în ultimii ani o medie de promovabilitate peste media pe țară, în jur de 85%. Asta dovedește o constanță în județ în ceea ce privește munca elevilor și a colegilor profesori. Acuma… fenomenul acesta de fraudă este un fenomen pe care trebuie să-l stârpim. Trebuie să fim naivi să credem că putem face asta astăzi, dar avem datoria să facem tot posibilul să facem ca examenul să crească în credibilitate. Eu auzeam multe lucruri când umblam cu autobuzul. În autobuz se povestește cel mai mult despre învățământ, fotbal și agricultură…

Rep: Și politică…

Ștefan Someșan: Da, binențeles și politică. Auzeam cum că, la nu știu ce școală, se cunosc deja subiectele, sau alte minunății de genul acesta. Copiii mergând spre casă povesteau cât de lejer era într-o sală, sau cât de strict era în alta. Nu putem generaliza, asta este opinia mea. Pentru că a generaliza o asemenea chestiune înseamnă să intrăm într-o zonă în care spunem că aceste examene nu mai au nici o valoare.

Rep: Da, există o limită de la care am putea spune și asta.

Ștefan Someșan: Eu, cu toată răspunderea, afirm că gradul de viciere a examenlui este foarte redus. Pentru că însăși modul în care se elaborează subiectele, la majoritatea obiectelor, nu permite așa ceva. Înțeleg că la un test grilă se poate copia chiar prin semne. Și vă mai pot spune și arăta un sistem nou de copiat, pe care-l știm, dar care este greu de combătut. Vreau să spun că atunci când erau testele grilă copiii aveau conceput un sistem de comunicare prin semne pe A, B, C, D. Și, într-o sală, această chestiune se putea realiza foarte elegant și nimeni nu-și dădea seama. Dar a copia, în sens clasic, înseamnă o sursă de documentare, un aspect, sau să copiezi de la colegul, care până la urmă tot sursa de documentare e. Acest sistem este mult depășit. Dar, dacă vreți, eu vă arăt și sistemul modern de copiere.

Face o poză unui document cu camera unui telefon mobil și ne arată cât de simplu se poate trimite prin Bluetooth.

Rep: Dar la examene nu te lasă nimeni să intri cu telefon.

Ștefan Someșan: Nu, nu e vorba de examene. Acesta e sistemul de copiere în clasă …

Rep: Câți profesori titulari și câți suplinitori necalificați predau în prezent în școlile mureșene? La ce materii sunt prea puțini titulari?

Ștefan Someșan: Într-adevăr există o problemă la acest capitol. Nu știu dacă vom reuși să eradicăm această chestiune a lipsei de cadre didactice calificate și, mai ales, în mediu rural. În mediul urban, practic, nu există profesori necalificați. În schimb, în mediul rural, și mai ales în zonele defavorizate cu acces greu, unde administrația locală nu poate oferi un minim de confort cadrului sau familiei de cadre didactice, acolo lucrurile încep să se complice. Și, vorbind pe cifre, noi avem un număr de 8400 de cadre didactice pe județul Mureș în sistemul învățământului preuniversitar de stat, dintre acestea, 600 sunt cadre didactice necalificate. Problema este următoarea: noi am avea cadre didactice calificate și pentru aceste posturi ocupate de cadre necalificate. Nu atât lipsa de cadre este preganantă, ci faptul că orizontul de așteptare al unui cadru este altul decât oferta socială. În Târgu Mureș avem învățătoare cu Liceul Pedagogic terminat care nu au post și-și caută alte job-uri în alte domenii: secretară, traducătoare etc., în condițiile în care aceeași învățătoare îmi lipsește la Răzoare, de exemplu, un sat izolat cu condiții deosebit de grele de navetă. Degeaba pregătesc cadre dacă acele cadre nu se vor regăsi în sistem. Este de fapt o risipă de resurse bugetare pentru a pregăti asemenea cadre.

În schimb avem o lipsă mare de cadre la informatică, pentru că sunt foarte bine plătiți în economie, avem lipsă de cadre la limba română, unde folosim și pensionari indiferent de vârstă. Ne interesează doar sănătatea și luciditatea. Avem nevoie de profesori de limbi moderne… Repet, problema este rezolvată pentru mediul urban, în mediul rural avem aceste mari probleme. Și sigur că politicile în domeniul învățământului trebuie să se aplece spre problema atragerii în sistem a cadrelor didactice. Aceasta este marea problemă.

“Învățământul rural este în mare derivă”

Rep: Atunci elevii din mediul rural nu sunt condamnați?

Șteafn Someșan: Ba da. Acesta este dezavantajul. Toate programele de guvernare de după revoluție, absolut toate, aveau un punct: relansarea învățământului rural. Pentru că suntem conștienți că învățământul rural este în mare derivă. Am scris astăzi un editorial în care mă refer tocmai la faptul că în mediul rural șansele copiilor sunt mult diminuate din cauza lipsei de cadre și din cauza lipsei condițiilor materiale pe susținerea sistemului de învățământ. Doar două procente din elevii din mediul rural ajung să facă o facultate în România de astăzi. Pentru că el se oprește în clasa a VIII-a. Nu mai vine la oraș pentru că nu are bani. Îi trebuie 2,5 milioane de lei pe lună. Acesta este calculul făcut de noi. Normal că acești bani nu există. Iar dacă sunt doi, trei sau mai mulți copii… Unu, hai că facem un efort. Patru ani îl duc cu mașina la liceu. Dar după liceu trebuie să-l duc mai departe și… Deci copilul din mediul rural este din start pus într-un handicap care pentru el este practic încheierea carierei. Și când ne gândim că în istoria României au fost foarte mulți cărturari proveniți din mediul rural… Dacă avem o populație împărțită relativ egal între sat și oraș, din start tu, ca societate, recunoști că 50% că-s deștepți.

Rep: Cum ați vedea ieșirea din această situație?

Șteafn Someșan: Administrația locală trebuie să se implice mult mai mult. Este o problemă a comunității locale. Fiecare comună își stabilește prioritățile. Degeaba se stipulează în lege că învățământul este o prioritate națională, dar nu ajunge. Guvernul singur nu poate să rezolve această problemă. Trebuie politici locale prin care să se asigure cadrelor didactice un minim de condiții. Iar dacă e vorba de navetă, să se plătească acele deconturi. Primăriile uneori nu vor să plătească. Și plătesc doar pentru cadrele titulare…

Condițiile în școli au început să se îmbunătățească. În aproape toate comunele avem internet. Sigur, mai trebuie și calculatoare. Și anul acesta se va derula un program de dotare a școlilor din mediul rural cu computere. Copilul trebuie să vadă că trăiește în altă societate, trăiește altă epocă. Degeaba îl ții izolat și îi tot spui că nu ai bani. Până la urmă el vede că bani se mai învârt totuși în societate și că și el ar avea dreptul să beneficieze.

“Întotdeauna s-a ajuns la soluții de compromis”

Rep: De unde moda ca în fiecare an să avem cel puțin o grevă a profesorilor, care de cele mai multe ori se lasă cu amenințări de înghețare a anului școlar?

Șteafn Someșan: Da, dar niciodată nu a fost realizată această amenințare. Segmentul sindical este prezent în toate ramurile de activitate. La nivelul învățământului, noi avem patru sindicate reprezentative, dintre care două în județul Mureș. Normal că sindicatele reprezintă interesele angajaților. Ei, dacă se opresc și nu mai luptă, atunci ar trebui să-și închidă porțile…

Înghețarea anului nu a fost bine receptată de societatea civilă. Cei din societatea civilă au văzut în acest mod de protest doar o măsură care îi defavorizează pe elevi. Și au perfectă dreptate. Orice ai face, tu ca sindicat sau tu ca patron (în speță școala), nu ai voie să iei măsuri care să lezeze interesele copiilor. Nu-i ca o fabrică ce s-a înschis și gata, nu mai fabrică nasturi… Aceste forme de protest au dus însă, întotdeauna la soluții de compromis, s-au finalizat.

Rep: Nu s-ar putea evita totuși aceste greve?

Șteafn Someșan: Teoretic s-ar putea. Dar acestea nu se vor evita niciodată. Și dacă se va da 6% din PIB, așa cum s-a promis, omul dorește mai mult. Niciodată nu vom fi la perfecțiune. Aceasta este ființa umană.

Rep: Da, dar comparat cu un profesor din U.E., profesorul român câștigă de 10-15 ori mai puțin.

Șteafn Someșan: În măsura în care condiția socială și veniturile cadrelor didactice se vor alinia la ceea ce înseamnă comunitatea europeană, normal că și la noi comportamentul va fi oarecum similar. Normal că nu vor mai tot face greve. Și vreau să accentuez faptul că, totuși, în acest domeniu a fost un comportament altfel față de mineriade, șosele blocate… Aceștia au fost întotdeauna un comportament civilizat. Niciodată un copil nu a fost trimis acasă.

“Nu sunt de acord cu separatismul școlar”

Rep: Faptul că sunteți membru PSD a avut vreo influență asupra cadrelor didactice din județul Mureș?

Șteafn Someșan: Această întrebare mi s-a pus foarte frecvent. Când am venit la Inspectorat, eu am fost singurul concurent pe acest post. Prima dată am fost numit, pentru două luni, după care s-a organizat concurs. Am mai participat în 1995, când era guvernarea PDSR, și am fost opt candidați, câștigând domnul Matei. Revenind la întrebare însă, cei mai mulți directori de școli, peste 200, sunt UDMR-iști. Niciodată nimeni nu se întreabă dacă nu se face UDMR-izare, ci numai PSD-izare. Nu sunt mai mult de 20 de directori PSD-iști pentru că am găsit directorii pe funcții. Când le-a venit rândul, terminarea contractului de management, nu toți o dată, noi am scos la concurs acel post. Majoritatea covârșitoare sunt apolitici. Niciodată nu mi s-a impus să fac schimbări la nivel de conducere.

Rep: Ați spus că nimeni nu vă întreabă de UDMR. Haideți să vorbim atunci despre cazul Liceului Bolyai. Directorul de acolo, Balint Istvan, este membru UDMR și consilier local. Când liceul s-a transformat în unitate cu predare în limba maghiară nu a fost o imixtiune a politicului în…

Șteafn Someșan: Ba da. Nu a fost normală și eu am recunoscut atunci. Eu nu pot să fiu de acord cu separatismul școlar. Sunt născut și crescut în Satu Mare. Eu, fiind educat în acea zonă, nu accept așa ceva. A fost o imixtiune clară, înțelegere la masă. Știe toată lumea, eu vă deschid o ușă să vă arăt toată presa ce s-a scris pe învățământ…

Deschide ușa unui dulap plin de dosare cu ziare arhivate.

Inclusiv ceea ce s-a scris despre Liceul Bolyai. Eu am fost la mijloc atunci. Primeam de la doamna ministru seara. Era toată lumea-n priză. Vreau să scriu o carte, pentru că nu vreau ca cineva să mă arate cu degetul, că asta s-a întâmplat pe vremea lui Someșan. Eu nu sunt de acord. S-a semnat la masă un protocol iar el trebuia să fie pus în aplicare. Trebuie să înțelegeți că orice director de grădiniță trebuie să aplice planurile guvernului, fie că e membru de partid sau nu. Când acesta nu aplică politica guvernului el va fi dat afară, pentru că ești subordonat Ministerului Învățământului.

În loc de concluzii

Rep: După ce nu veți mai fi inspector, cum va continua cariera dumneavoastră politică?

Șteafn Someșan: Eu nu aș pune cariera politică în față. Multă lume spune că numai prin politic te poți afirma. Eu nu sunt de acord. Eu cred că sunt un profesionist și pot să demonstrez acest lucru oricui pentru că am în spate realizări profesionale. S-a afirmat că eu sunt port-drapelul PSD. Cine spune așa ceva să se uite pe ce poziție a fost Someșan pe listele de la Consiliul Județean. Pe poziția 17, o poziție care nu putea să devină eligibilă nici peste 25 de ani. Dar nici nu mă gândesc să ies din partid. Am fost membru fondator și nu am umblat de colo colo prin partide, deși mi s-a propus în 1996, cu promisiunea că voi fi instalat ca inspector general. Nu cariera politică mă interesează, ci cea profesională.

A consemnat Cătălin HEGHEȘ

catalin@ziaruldemures.ro