Cristina Guseth: ”Nu am remarcat nici o școală de presă la vreun ziar central!”

Cristina Guseth, directorul Freedom House România, nu este comodă atunci când vine vorba de presă. Recent, ea afirma, după publicarea raportului FH privind mass-media, că “în ciuda trainingurilor și a programelor susținute de Occident, România stă prost la nivel editorial”. Mai multe despre opiniile Cristinei Guseth privind presa, politica, societatea civilă aflați mai jos.

Rep.: Freedom House a fost și este o organizație deosebit de activă în domeniul mass-media, și cu precădere în presa scrisă, cum s-a produs această apropiere?

Cristina Guseth: Încă din 1990 când James Denton, directorul National Forum Foundation (care fuzionează cu FH în 1997, o fundație extrem de activă în Europa Centrală, care a sprijinit dizidența în această parte de lume) a venit în România cu programul de Visiting fellows, a urmărit să ducă în US, lideri de opinie, ori aceștia sunt de cele mai multe ori ziariști, scriitori, intelectuali. Așa a început relația cu presa scrisă, în special, dar și cu presa, în general.

Apoi, între 1996 și 2000 am derulat Professional Media Program, programul prin care Guvernul American prin intermediul USAID, și-a propus să sprijine presa independentă din România . Nu cred că exagerez și nici nu este laudă de sine, deoarece acest proeict a fost gândit de către predecesoarea mea, Kathryn Koegel, când spun că acest program a schimbat “fața presei scrise din România”: Koegel este cea care a inițiat în România Biroul Român de Audit al Tirajelor, a publicat cărți care merită adunate într-un ghid al managerului de presă (scrisă!), într-un cuvânt a contribuit decisiv la profesionalizarea industriei de media.

Acest program a urmărit în special îmbunătățirea managementului și creșterea resurselor financiare, pornind de la premiza că, dacă ziarul are bani din surse independente de stat, poate opta pentru onorabilitae, imparțialite, de fapt CREDIBILITATE !!!

Rep.: Sunteți una dintre cele mai virulente ONG când vine vorba de libertatea presei în România, cum au fost recepționate rapoartele dvs. și care au fost efectele în viața publică?

Cristina Guseth: Libertatea presei este crucială pentru democrație: în primul rând este necesară informarea corectă a cetățenilor pentru ca aceștia să înțeleagă ce face guvernul pe care l-au votat, să-l controleze și să-l tragă la răspundere.

Freedom House (mama, să-i spun așa, adică organizația din Statele Unite), înființată în 1947, printre alții de Eleanor Roosevelt și- dobândit notorietate internațională grație acestor rapoarte; este un raport separat despre libertatea presei în peste 190 de țări, inclusiv România. Eu nu cred că suntem virulenți, cred că suntem cât se poate de corecți fără să abdicăm de la criteriile noastre. Rapoartele Freedom House sunt un punct de referință în toată lumea referitoare la „starea democrației”. În ce privește „efectele în viața publică”, în România s-a înregistrat o situație cu totul inedită când președintele Iliescu a reacționat public prin două comunicate de presă. Asta chiar i-a îngrijorat pe colegii mei din US și a fost un semnal negativ referitor la „libertatea de expresie” din România.

Sprijin pentru presa locală. De ce?

Rep.: De ce s-a implicat Freedom House și, în special dvs., în sprijinirea presei locale?

Cristina Guseth: Ne-am implicat încă din 1990 în sprijinirea presei locale datorită interesului pe care îl prezintă pentru cetățenii “locali”, dar și pentru faptul că în ultimii ani a fost supusă unor presiuni uluitoare.

Rep.: V-ați implicat deosebit de activ în susținerea constituirii unei asociații partronale a editorilor de presă locală, idee care s-a conturat tot în cadrul unui pogram al Freedom House. APEL s-a înființat anul trecut, care este următorul pas din punctul dvs de vedere?

Cristina Guseth: APEL trebuie să capete o identitate proprie și să preia rolul pe care l-a jucat FH, în mai mare masură, pentru că presa locală să aibă o voce importantă în România. Dorim să ne implicăm în continuare în îmbunătățirea conținutului editorial și profesionalizarea ziariștilor din presa locală spre mai buna informare a cetățeanului.

Rep.: Poate presa locală să cânte pe aceeași voce în competiția cu presa centrală și celelalte canale media din România?

Cristina Guseth: Dacă presa locală se unește poate avea o voce chiar mai importantă, pentru simplul motiv că un ziar local are mai mulți cititori în teritoriu decât orice ziar central. Altfel, nu!

Încercări de profesionalizare a localelor

Rep.: Care au fost cele mai importante proiecte lansate de Freedom House pentru jurnaliști? Dar pentru presa locală? Ce proiecte sunt acum în derulare?

Cristina Guseth: Despre proiectele Freedom House pentru manageri de presă și jurnaliști m-am grăbit să vă vorbesc încă de la prima întrebare.

Prin programul din 2004 am dorit să sprijinim presa locală să intre în lumea civilizată a businessului de presă, de aceea am co-finanțat auditarea independentă a tirajelor și studiul național de audiență. Scopul nostru final a fost acela ca ziarele locale să nu mai stea cu mâna întinsă la autoritatea locală și să primească publicitate națională, sperând ca în acest fel să contribuim și la echidistanța și profesionalizarea ziarelor locale.

Cele mai importante proiecte –perene –pentru ziariști, sunt Tânărul Jurnalist al Anului, aflat anul acesta la a 7-a ediție și Bursele JTI, un program de stagii în Statele Unite, care continuă programul finanțat anterior de către Agenția de Dezvoltare a Statelor Unite.

Aceste două proiecte sunt sponsorizate de către sectorul de afaceri din România. La început a fost greu, dar acum, deorece am capătat de-a lângul anilor notorietate și credibilitate ne caută sponsorii pe noi!!!

Rep.: Considerați că presa locală este mai bună din punct de vedere editorial decât presa centrală? Argumentați.

Cristina Guseth: Cred că sunt condeie în presa locală, uneori mai bune decât în presa centrală. În șapte ani de zile de când derulăm concursul pentru tinerii jurnaliști s-a remarcat școala de presă de la Opinia Studențească din Iași, și din fosta rețea Monitorul, din perioada lui Andu Lăzescu. Nu am remarcat nici o școală de presă la vreun ziar central. Din păcate, condeiele migrează în capitală pentru a face carieră, în România fiind o puternică mentalitate centralizatoare atât în capitală cât și în țară.

Rep.: Dacă ar trebui să dați o notă presei scrise românești, pe o scară de la 1 la 10, care ar fi aceasta (din punct de vedere editorial)?

Cristina Guseth: N-aș mai da și eu note, e suficient ca rapoartele noastre “dau note” și asta deranjează orgoliile noastre. Oricum, nu stăm deloc bine, după atâția ani în care au investit mai mult străinii în presa românească.

Investiția în oameni din partea presei însăși este foarte redusă și de cele mai multe ori absentă.

Rep.: Poate un jurnalist de provincie să facă performanță în presă? Argumentați.

Cristina Guseth: Ce-i asta jurnalist de provincie? Asta-mi dovedește că aveți “complexul centrului”, valoarea stă în oameni, ei “sfințesc” și locul unde lucrează.

Rep.: Ce părere aveți despre relația Clubului Român de Presă cu celelalte asociații patronale sau profesionale din mass-media? Cristina Guseth: Patriarhală, în lipsa unui cuvânt românesc pentru “patronizing”.

Rep.: Cum vedeți presa locală după 2007, după integrarea României în UE?

Cristina Guseth: Mai puțin numeroasă (sunt județe cu un număr foarte mare de ziare care nu se pot susține economic), iar ziarele care vor rezista vor fi mai puternice.

Politicienii ne consideră proști

Rep.: Dacă ar fi să descrieți viața politică românească, care ar fi primele cuvinte care v-ar veni în minte?

Cristina Guseth: Lipsită de responsabilitate și respect față de cel ce votează. Își aduc aminte de cetățeni odată la patru ani și, chiar și atunci, îi iau de proști.

Rep.: Ați fost una din organizațiile care s-au implicat în Coaliția pentru un Parlament Curat, inițiativă care a urmărit scoaterea dalmațienilor – a politicienilor implicați în scandaluri de corupție – de pe listele propuse de partide pentru Legislativul României? Vă veți implica și în 2008, dacă va cazul, într-un asemenea demers? Cristina Guseth: Da, categoric. Am participat și eu la unele întâlniri preliminare cu partidele politice, pentru a prezenta criteriile și a le cere să colaboreze cu noi. Unii lideri de partid se uitau la noi ca la niște “caraghioși”!!!

Rep.: Cum credeți că va suna Raportul de țară al României din toamnă?

Cristina Guseth: Sunt pași înainte în ce privește independența justiției, libertatea presei (cred că autoritatea nu mai pune așa o presiune asupra presei).

Rep.: Va intra România în UE în 2007? Argumentați.

Cristina Guseth: Eu cred că da, pentru că România a început să se poziționeze ceva mai bine în Europa, din păcate nu pentru că reușim să ne rezolvăm acele probleme care fac ca România să nu fie o țară europeană.

Rep.: Cum vedeți relația presă – autorități publice? Cum ar trebui să fie de fapt? Dar ONG – autorități publice?

Cristina Guseth: Ar trebui să fie mai profesională, bazată pe încredere și respect de ambele părți. Așijderea în ce privește ONG, ca reprezentanți ai societății civile. Există acum legislație prin care ONG-urile, ca reprezentanți ai cetățenilor să fie consultate (democrația participativă), dar în insuficientă măsură se întâmplă acest lucru.

Rep.: Există o societate civilă puternică în România? Argumentați.

Cristina Guseth: Eu cred că societatea civilă românească s-a mișcat mai bine decât clasa politică. Mi-e greu să spun că este puternică, dar a început să fie puternică.

Rep.: Se face frecvent o confuzie între Freedom House Washington și Freedom House, organizația din România, cum a fost spre exemplu în cazul auditului și a elaborării strategiei naționale anticorupție, raport comandat de Ministerul Justiției. Ce trebuie să știe inclusiv un parlamentar despre cele două organizații pentru a nu mai pierde timpul cu interpelări sterile?

Cristina Guseth: Lumea trebuie să știe că Freedom House, România este o entitate românească, că este o filială a fundației mamă, că derulăm programe menite să sprijine reforma democratică în România, că rapoartele de țară sunt produse de către departamentul de cercetare și publicistică al Fundației de la NY, acolo unde se află expertiza în acest domeniu și nu de Freedom House România.

A consemnat Ligia VORO