Pactul nuclear secret saudito-pakistanez

Încă un pas spre Armaggedon în Orientul Mijlociu 

Temerile americane privind proliferarea armelor nucleare în Orientul Mijlociu s-au adeverit mult mai rapid decât ar fi dorit Statele Unite. 
Pakistanul şi Arabia Saudită au semnat un acord secret care va permite Riadului accesul la armele atomice. Înţelegerea sfidează avertismentul dat de Bush prinţului Abdullah în acest an, de a nu amplasa rachete nucleare pe teritoriul saudit.

La mijlocul lunii octombrie, o impresionantă delegaţie saudită s-a deplasat la Islamabad, capitala Pakistanului, în cadrul unei vizite oficiale de stat. Delegaţia, condusă de prinţul Abdullah bin Abdulaziz, a fost formată din peste 200 de persoane, printre care ministrul de externe Saud al Faisal şi mai mulţi membri ai guvernului. Fapt extrem de semnificativ, din suita prinţului Abdullah a lipsit ministrul apărării, cunoscut pentru vederile sale proamericane.
O sursă diplomatică pakistaneză a dezvăluit că, în urma întâlnirii, Islamabadul şi Riadul au semnat un acord secret de cooperare nucleară. Concret, Pakistanul s-a angajat să furnizeze Arabiei Saudite tehnologie pentru construirea bombei atomice, urmînd să primească în schimb petrol la un preţ extrem de avantajos. Surse din interiorul serviciilor secrete israeliene afirmă însă că înţelegerea dintre cele două ţări merge mult mai departe: Pakistanul ar urma să deplaseze rachete şi ogive nucleare la bazele militare saudite.

Cu nu în braţe

Atât Arabia Saudită, cât şi Pakistan au negat vehement veridicitatea acestor informaţii. Prinţul Sultan a declarat că “nici un acord militar nu a fost semnat în timpul vizitei prinţului Abdullah în Pakistan”. La rândul său, Mohammad Sadiq, ambasadorul Pakistanului la Washington, a infirmat existenţa vreunui acord nuclear:” Este total incorect. Avem o politică clară. Nu exportăm tehnologie nucleară”.
Astfel de afirmaţii nu mai au însă nici o credibilitate în ochii Statelor Unite şi Israelului, ţări care doresc să stopeze proliferarea armelor nucleare în Orientul Mijlociu. De altfel, CIA susţine că Pakistanul a oferit deja tehnologie nucleară unui alt stat – Coreea de Nord. Anul trecut, un satelit de spionaj american a identificat un avion de transport pakistanez C-130 care era încăcat cu rachete cu rază medie de acţiune pe aeroportul din Phenian. Pakistanul a admis că a cumpărat rachetele, dar a negat că ar fi oferit informaţii care să ajute la dezvoltarea programului nuclear nord-coreean.
Un alt argument care contrazice dezminţirile Islamabadului este îndelungata tradiţie de colaborare dintre Pakistan şi Arabia Saudită.
Piloţii pakistanezi sunt folosiţi de 30 de ani de forţele aeriene saudite. În 1999, prinţul Sultan a vizitat uzina pakistaneză de îmbogăţire a uraniului de la Kahuta, fapt ce a determinat o plîngere diplomatică din partea Washingtonului. Anul trecut, unul dintre fii prinţului Abdullah a participat la testarea unei rachete din clasa Ghauri, cu o rază de acţiune de 1500 de kilometri, capabilă să transporte o încărcătură nucleară.

Duşmani comuni

Dincolo de aceste fapte, analiştii politici consideră că factorul cel mai important în încheierea acordului nuclear saudito-pakistanez îl reprezintă interesele strategice pe termen lung şi ameninţările regionale multiple, la care sunt expuse cele două ţări. Arabia Saudită a rămas fără protecţia Statelor Unite, aliatul său cel mai important în ultimii cinci decenii.
Înrăutăţirea relaţiilor dintre Riad şi Washington, după atentatele din 11 septembrie, a dus la retragerea trupelor americane din Arabia Saudită, la mijlocul acestui an. În aceste condiţii, prinţul Abdullah consideră că rezervele de petrol saudite, cele mai mari din lume, vor deveni tot mai vulnerabile în următorii 10 ani şi că umbrela nucleară pakistaneză este cea mai potrivită pentru a garanta securitatea câmpurilor petrolifere. O serie de oficiali americani consideră că iniţiativa Arabiei Saudite reprezintă şi o reacţie la un plan prezentat în 2002 de U.S. Defense Policy Board, prin care, într-o situaţie de criză, Statele Unite ar urma să ocupe şi să confişte terenurile petroliere din estul Arabiei Saudite.

Pe de altă parte, liderii saudiţi, musulmani suniţi, sunt tot mai preocupaţi de încercările musulmanilor şiiţi din Iran de a dobândi bomba atomică.
De asemenea, Arabia Saudită întrevede scenariul foarte probabil al unei confruntări nucleare între Iran şi Israel, cu consecinţe devastatoare asupra întregii regiuni.
La rândul său, Pakistanul, ţară care dispune de aproximativ 60 de bombe atomice, urmăreşte prin înţelegerea semnată cu Arabia Saudită să intimideze Israelul şi India. Regimul de la Islamabad este extrem de îngrijorat de recentul acord militar semnat între India, rivalul său nuclear, şi Israel, care dispune de 200-400 de arme atomice. Prin iniţiativa sa, preşedintele pakistanez Pervez Musharaff doreşte să-l determine pe preşedintele Bush să facă presiuni asupra Israelului şi Indiei, ţări care nu şi-au ascuns intenţia de a lovi, la nevoie chiar preventiv, teritoriul Pakistanului.

Avertismentul Washingtonului

Analiştii politici consideră că acordul dintre Riad şi Islamabad ar putea avea un efect contrar celui scontat, cele două capitale riscînd să-şi atragă antipatia Washingtonului. Dincolo de îngrijorarea privind proliferarea nucleară în lume, Statele Unite se tem de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă la Riad sau Islamabad puterea va fi preluată de un regim radical islamic. În timpul întîlnirii de la Camp David, din această vară, cu preşedintele Musharaff, preşedintele Bush a avertizat asupra consecinţelor unei eventuale cooperări nucleare saudito-pakistaneze. La începutul lunii octombrie, subsecretarul de stat Richard Armitage a repetat avertismentul în timpul unei vizite la Islamabad.
Atât liderii pakistanezi, cît şi cei saudiţi au fost anunţaţi că Israelul şi India ar putea primi undă verde pentru declanşarea unui atac nuclear nimicitor.