Strigate mute in marea nepasarii noastre,

Cruci aproape cazute. Gunoaie adunate langa monumentele si mormintele eroilor neamului. Inscrisuri care nu se mai cunosc sau cenotafuri cu marmura cazuta. In cea mai mare parte, asa arata aceste simboluri ale celor cazuti pentru Patrie in Al Doilea Razboi Mondial. Toate sunt de fapt niste strigate mute. Fata de nepasarea noastra colectiva, dar si a celor cu atributii in domeniu, astfel incat

acestea sa arate in mod corespunzator. Mortii stiuti si nestiuti ai neamului romanesc din gropi comune sau morminte individuale nu mai cer nimic. Poate doar acel semn de minim respect si aducere aminte pe care-l datoram fata de jertfa suprema pe care se reazema o tara. Oare este prea mult?

Discursurile multora dintre politicieni – fie ei mai vechi sau mai noi – sunt pline de trimiteri la jertfa eroilor neamului. Exemplul lor este idealizat, pilda este preamarita si glorificata. Nimic altceva decat discursuri golite de continut si in care oricum nu mai crede nimeni demult. Si asta domnilor, pentru ca asa cum prea bine spunea Tudor Vladimirescu, “Patria se cheama norodul, iara nu tagma jefuitorilor ei.” Discursurile voastre patriotarde, la care se adauga lipsa de interes a autoritatilor si institutiilor investite cu sarcina de a ingriji aceste simboluri ale daruririi supreme pentru neam si tara au reusit sa demonetizeze ideea de Patrie. Mai nou, Patria se cheama Irak, Afganistan, Bosnia, Kosovo si ca maine… poate Ciad.

Nepasare, uitare… sau amandoua la un loc?

Acatari, Ungheni, Cerghid, Cerghizel, Calimanesti, Balauseri, Craciunesti, Sighisoara… Doar cateva din cele 196 de locatii din judetul Mures unde se afla presarate monumente, morminte, gropi comune sau cenotafuri ridicate in cinstea eroilor neamului cazuti in cel de-al doilea razboi mondial. Cu exceptia cimitirului eroilor din curtea bisericii din Balauseri unde-si dorm somnul de veci 35 de eroi cunoscuti si 13 necunoscuti, cimitir care arata intr-un mod corespunzator – dovada ca mai exista oameni preocupati si de aceste aspecte fara a astepta ajutor din alte parti – in rest, in localitatile pe care le-am enumerat anterior si pe care le-am vizitat cu putin timp in urma, starea acestor simboluri este deplorabila. “Anul trecut, ne-a declarat parintele Gheorghe Sita din Cerghid, a venit o comisie compusa din trei ofiteri de la Ministerul Apararii din Bucuresti si s-a interesat de mormintele eroilor din cimitirul bisericii. Aici sunt ingropati 100 de militari, din care 91 sunt identificati. Toti sunt de peste Carpati: moldoveni, munteni, dobrogeni. Comisia a promis ca ne va sprijini in mod concret ca sa realizam chiar si un monument, aici langa gropile comune. Asteptam…” Daca la Cerghid exista macar promisiuni, la Calimanesti, se pare ca nu mai exista nici macar interes pentru a afla starea acelui monument ramas stingher intr-un colt de cimitir. “Eu am ingrijit acest monument, a declarat Feher Adalbert din Calimanesti. Dupa cate cunosc, dupa 1989 nu s-a mai interesat nimeni de el. Aici mai vin, din cand in cand, elevii de la scoala.” De administrarea cimitirului eroilor din municipiul Sighisoara, se ocupa Sectia Sere-Zone Verzi din cadrul Primariei Sighisoara. Din cele vazute la fata locului, cimitirul pare parasit, dar este relativ curat, crucile din ciment sunt insa roase de vreme si cu greu mai poti citi pe câteva placute metalice ruginite numele celor ingropati acolo. La monumentul care strajuieste acest cimitir al eroilor se depun coroane de flori cu diverse ocazii oficiale, dar si acest monument este ros de igrasie. Alaturi de acest cimitir se afla si un mic cimitir al veteranilor de razboi, care contrasteaza într-un fel cu cel al eroilor, poate din cauza ca mormintele sunt mai recente si sunt inca ingrijite de rudele celor ingropati acolo.

Eroii… undeva intre cei care-i protejeaza si cei care trebuie sa dea banii

Vis-a-vis de aceasta problema a monumentelor si cimitirelor eroilor care sunt presarate pe cuprinsul intregului judet Mures, am dorit sa aflam si opiniile celor care, prin lege, au atributii fie in a le proteja si conserva, fie in a le aloca fonduri in acest scop. Domnul col. (r.) ing. Ioan Judea, presedintele Asociatiei Nationale “Cultul Eroilor”, filiala Mures, ne-a declarat: “In temeiul Legii 379/2003 privind regimul mormintelor si a operelor comemorative de razboi si a Hotararii de guvern nr. 635/2004 Consiliul Judetean Mures este autoritatea care acorda fonduri pentru intretinerea operelor comemorative de razboi de la nivelul judetului. Asociatia Nationala Cultul Eroilor, filiala Mures a facut mai multe demersuri pentru a-i fi alocate fonduri pentru protejarea acestor monumente comemorative, dar autoritatile competente iau in derizoriu initiativa noastra, in sensul ca nu gasesc fonduri desi legea ii obliga s-o faca. Suntem municipiul cu cele mai putine simboluri ale culturii romanesti…”. La randul sau, Lokodi Edita Emoke, presedinta a CJ Mures, arata faptul ca: “Potrivit art. 36 din Legea nr. 379/30 din septembrie 2003, Consiliul Judetean Mures are atributia de a prevedea în bugetul propriu resursele financiare necesare protejarii mormintelor si operelor comemorative de razboi aflate în proprietatea sau în administrarea sa. Pâna în momentul de fata, din inventarierea efectuata nu s-au identificat morminte ori opere comemorative de razboi care sa fie în administrarea ori proprietatea judetului.

Nu cunoastem daca în bugetele proprii administratiile locale comunale, orasenesti ori municipale au prevazut sume cu aceasta destinatie. Potrivit art. 37 din legea mentionata, Consiliile locale au atributia sa tina evidenta detaliata a mormintelor si operelor comemorative de razboi situate pe raza lor teritoriala si asigura protejarea lor. Consiliile locale au de asemenea obligatia sa prevada în bugetele lor proprii fonduri pentru protejarea lor. Fiecare consiliu local, pe a carui raza teritoriala se afla morminte si opere comemorative, asigura protejarea lor”. Pana una-alta, aflate intre cei trebuie sa le protejeze si cei care trebuie sa dea banii pentru protectia lor, cimitirele eroilor, mormintele si monumentele se degradeaza cu fiecare zi de nepasare colectiva. Poate ca a venit vremea sa se inteleaga ca eroii nu sunt doar o tema de discurs politic abstract, “impanat” cu patriotisme ieftine, eroii sunt un simbol pe care se consolideaza istoria unui neam. Iar o istorie uitata inseamna pierderea propriei identitati.

Nicolae BALINT

Claudia SAS

Robert MATEI

Sebastian ANGHEL

“Daca nasterea si cresterea noastra o datoram parintilor nostri, atunci cu siguranta ca libertatea si independentta o datoram eroilor cazuti în lupte. Eroii cazuti în Al Doilea Razboi Mondial in Transilvania – eu nu sunt de acord sa fie denumiti cu sintagma “eroi necunoscuti”, chiar daca nu li se pot identifica numele acestora – pot fi recunoscuti dupa echipamentul pe care-l purtau, ca erau români. E prea vag termenul eroi necunoscuti, asta poate sa însemne si soldati rusi si germani, cand de fapt se stia ca au fost soldati ai armatei române. Legat de cimitirele de la sud de Reghin, pot sa va spun ca sunt îngropati câteva sute în cimitirele de la Nadasa, Chiherul de Jos si Chiherul de Sus. Am studiat aceste cimitire si cunosc situatia lor…zac într-o ruina generala. Este inadmisibil sa fie lasate într-o stare atât de avansata de degradare. Un popor care îsi uita eroii îsi renega istoria, e o rusine sa nu le salvam. Ministerul Cultelor ar trebui sa ia masuri sa le restaureze urgent, pentru ca sunt multe cruci care se sterg în fiecare zi. Chiar daca trec putin în extrema cealalta ar trebui sa nu îi uitam si pe eroii români care au murit în Rusia, 300.000 de suflete, în stepa calmuca, la sud de Stalingrad si cotul Donului. Chiar daca au fost înfrânti si uitati, iar mormintele lor au devenit teren arabil ar trebui si ei amintiti si din când în când sa li se oficieze cate o slujba religioasa. Legat de cimitirele eroilor as vrea sa mai spun ca pe viitor autoritatile abilitate sa afiseze placute cu referinte despre eroii si luptele în care si-au pierdut viata”.

Luca Ioan, restaurator

al crucii eroului capitan Ilie Dragu,

cazut în zona Chiher-Nadasa

“Asociatia Nationala “Cultul Eroilor” filiala Mures este o organizatie nonguvernamentala care are ca si activitate protejarea operelor comemorative de razboi de pe teritoriul judetului Mures. In temeiul Legii 379/2003 privind regimul mormintelor si a operelor comemorative de razboi si a Hotararii de guvern nr. 635/2004 Consiliul Judetean Mures este autoritatea care acorda fonduri pentru intretinerea operelor comemorative de razboi de la nivelul judetului. Asociatia Nationala “Cultul Eroilor” filiala Mures a facut mai multe demersuri pentru a-i fi alocate fonduri pentru protejarea acestor monumente comemorative, dar autoritatile competente iau in derizoriu initiativa noastra, in sensul ca nu gasesc fonduri desi legea ii obliga s-o faca. Suntem municipiul cu cele mai putine simboluri ale culturii romanesti. Asociatia Nationala “Cultul Eroilor” filiala Mures a inceput de cativa ani tiparirea Cartilor de aur, care prezinta localitatile din judet unde exista monumente istorice sau opere comemorative de razboi, precum si numele si numarul celor cazuti pe front. Din pacate, s-a reusit crearea doar a unui numar de 33 de Carti de aur din 102 localitati din judetul Mures. Anul acesta Asociatia Nationala “Cultul Eroilor” a cerut de la Consiliul Judetean fonduri pentru intocmirea si tiparirea “Cartii de Aur” pentru 30 de localitati si s-au oferit fondurile necesare doar pentru 5 localitati: Sanpaul, Acatari, Ogra, Cristesti si Pasareni.”

Col. ing. Ioan Judea,

presedintele Asociatiei Nationale “Cultul Eroilor”, filiala Mures

“Legat de soarta cimitirelor eroilor din cel de-al Doilea Razboi Mondial la Reghin nu este cazul, pentru ca nu avem cimitir al eroilor. Sunt cateva monumente mici într-un cimitir, dar din câte stiu eu nu sunt romanesti. Noi am primit si anul acesta de la Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Judeteana Pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Mures suma de 200.000 de lei pentru restaurarea si repararea bisericilor si a altor asezaminte de cult. Dar toti acesti bani se distribuie în functie de proiectele depuse de preotii parohiilor, pentru ca la Reghin toate cimitirele sunt în subordinea lor. Daca acestia au un plan de restaurare a unor monumente din cimitire, trebuie înaintat un proiect si apoi conform regulamentului aprobat de consiliu se va vota sau nu. Pâna acum nu ni s-a cerut acest lucru, dar asteptam proiectele din partea preotilor si parohiilor, daca exista o initiativa în acest sens”.

Nagy Andras,

primarul municipiului Reghin

“Consiliul Judetean Mures se preocupa sa reactualizeze permanent inventarul existent privind mormintele si operele comemorative de razboi, aflate pe teritoriul judetului Mures. În conformitate cu art. 20, alin (2) din Legea nr. 379/30 septembrie 2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative de razboi, institutiile si autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa tina propria evidenta a mormintelor si operelor comemorative de razboi aflate în administrarea si proprietatea lor, dupa caz. De aici rezulta ca administratiile comunale, orasenesti si municipale, pe a caror raza teritoriala exista asemenea monumente, trebuie sa le întretina. Pe de alta parte, un rol important îi revine si Oficiului National pentru Cultul Eroilor, din subordinea Guvernului. Aceasta autoritatea centrala tine evidenta centralizata a mormintelor si operelor comemorative de razboi, aflate pe teritoriul României si este responsabila pentru elaborarea si aplicarea strategiei si politicilor în domeniul mormintelor si operelor comemorative de razboi (HG nr. 635/2004). Potrivit art. 36 din legea mentionata, Consiliul Judetean Mures are atributia de a prevede în bugetul propriu resursele financiare necesare protejarii mormintelor si operelor comemorative de razboi aflate în proprietatea sau în administrarea sa. Pâna în momentul de fata, din inventarierea efectuata nu s-au identificat morminte ori opera comemorative de razboi care sa fie în administrarea ori proprietatea judetului. Nu cunoastem daca în bugetele proprii administratiile locale comunale, orasenesti ori municipale au prevazut sume cu aceasta destinatie. Potrivit art. 37 din legea mentionata, Consiliile locale au atributia sa tina evidenta detaliata a mormintelor si operelor comemorative de razboi situate pe raza lor teritoriala si asigura protejarea lor. Consiliile locale au de asemenea obligatia sa prevada în bugetele lor proprii fonduri pentru protejarea lor. Fiecare consiliu local, pe a carui raza teritoriala se afla morminte si opere comemorative, asigura protejarea lor. Consiliul Judetean Mures a adus la cunostinta consiliilor locale reglementarile legale în vigoare si a acordat consilierea necesara în ceea ce priveste obligetiile acestora”.

Lokodi Edita Emoke, presedinte al CJ Mures