Sângeorgiu – la răscruce de drumuri

Sângeorgiu de Pădure a devenit un hibrid al civilizaţiei moderne, în sensul că trecerea de la statutul de comună la cel de oraş a determinat apariţia unei localităţi care nu poate să-şi stabilească încă statutul. Trecerea de la comună la oraş nu a adus nimic nou, doar taxe şi impozite mărite în procent de 100 la sută. După cum evoluează lucrurile, probabil că situaţia de la Sângeorgiu de Pădure are menirea de a tăia elanul celorlalte comune care doresc trecerea la statutul de oraş.

Referendumul datează încă din noiembrie 2002, pentru ca din octombrie 2003 să se treacă în mod oficial la statutul de oraş. Din păcate, deocamdată, pentru locuitorii de aici această schimbare nu înseamnă nimic, însă în curând o să se facă simţită mărirea taxelor şi a impozitelor. Pentru oraşul  în devenire, noul statut ar trebui să aducă un buget mai bun. Teoretic însă, pentru că, din păcate bugetul din acest an este mai prost decât cel din anul 2003.
Dintr-un anumit punct de vedere, trecerea la statutul de oraş era necesară. “Eram o comună mare şi făceam parte dintr-o microregiune care cuprindea trei localităţi mari: Sovata, Bălăuşeri şi Sângeorgiu de Pădure. Problema era că nu puteam participa la proiecte, cum ar fi introducerea canalizării, a apei potabile decât în această formulă şi nu toate localităţile erau de acord, mai ales din cauza banilor. Treizeci la sută din suma necesară pentru aceste lucrări trebuie susţinută din fond propriu, şi numai restul se obţinea prin Sapard. Acum putem participa la proiecte mari fără să fim legaţi de localităţile învecinate”, a declarat Mester Benjamid, viceprimarul din Sângeorgiu de Pădure.
Noul oraş este un centru important pentru regiune şi de care aparţin 32 de mii de locuitori, având în vedere faptul că aici se află şi un centru medico-social mai bine dotat decât cel din Sovata (care nu are secţie de ginecologie şi obstetrică), iar de luna viitoare se vor înfiinţa Judecătoria şi Parchetul.

Proiecte de maximă urgenţă

Pentru noul oraş trei proiecte sunt deosebit de importante: finalizarea proiectului de introducere a apei potabile, canalizarea şi problema drumurilor. Să le luăm pe rând.
Doar 60 la sută din locuitorii oraşului sunt racordaţi la staţia de pompare a oraşului, urmând ca în viitorul apropiat şi restul străzilor să fie centralizate. Valoarea lucrărilor se ridică la aproximativ 22 miliarde de lei. “La un moment dat a fost demarat un proiect naţional legat de introducerea apei potabile, dar în mod subit a încetat. Sângeorgiu de Pădure s-a numărat printre cele trei comune care trebuiau să beneficieze de programul Phare. La Ghindari s-au introdus cişmelele stradale şi urma Sângeorgiu, dar atunci au stagnat şi lucrările”, a declarat viceprimarul oraşului. Nici la canalizare situaţia nu este atât de simplă, deoarece reţeaua este foarte veche şi ţevile trebuie schimbate. Aşa că sunt necesare lucrări capitale.
Situaţia străzilor se arată destul de dezastruoasă. În 2002 au fost schimbate ţevile de gaz, străzile au fost afectate, iar noi nu am putut controla situaţia, deoarece autorizaţia de construcţie a fost eliberată la nivel de judeţ. Probleme mari sunt cu drumul judeţean ce leagă Sângeorgiu de Bezid (şi care face legătura cu judeţul Harghita). “Aproximativ 14 km din acest drum sunt într-o stare jalnică. La un moment dat drumul a fost atât de degradat încât autobuzul nu putea să treacă. Am făcut doar reparaţiile strict necesare, mai mult nu putem deoarece CJ ar trebui să se ocupe de acest drum. Dacă primăria ar aloca bani pentru o lucrare capitală, ar fi deturnare de fonduri. Drumurile laterale sunt doar pietruite, iar starea lor este în cel mai bun caz, doar acceptabilă”, a afirmat viceprimarul.

Ajutoarele de la străini – soluţii salvatoare

De curând s-a rezolvat şi problema iluminatului public. Donaţiile şi sponsorizările venite de la oraşele înfrăţite au ajutat mult. Tot aceste ajutoare au salvat şi Centrul de Sănătate de la un colaps iminent. Oricum şi la ora actuală situaţia centrului e destul de gravă, fiind îngropat în datorii care se ridică la peste un miliard de lei.
Probleme au fost şi cu şcoala, deoarece înainte de a se forma Grupul Şcolar şi aici datoriile erau mari. Acum lucrurile par a fi intrat pe făgaşul normal, excepţie făcând şcoala din Bezid, unde deocamdată nu sunt cadre specializate, şi din cauza drumului prost cei 120 de elevi nu pot fi transportaţi la cea din Sângeorgiu.
Cam aşa arată situaţia noului oraş. Problemele de aici sunt aproximativ aceleaşi ca şi în celelalte comune, doar că mai apar şi unele cheltuieli şi obligaţii în plus, odată cu schimbarea statutului localităţii. Aspectele pozitive întârzie să apară. Pentru cât timp, din păcate încă nu se ştie.

Pe anul 2003 venitul total al comunei a fost de 17,3 miliarde de lei, din care aproximativ 13 miliarde au venit din partea CJ. Pe anul 2004, suma promisă de Consiliu este de 14,5 miliarde de lei. “Din păcate, nu s-a ţinut cont că am trecut la statutul de oraş, iar sumele acordate sunt insuficiente. Noroc cu veniturile proprii care ne ajută. Avem 140 de societăţi comerciale, din care doar câteva sunt mai mari şi aduc venituri substanţiale (SC Lion International, şi SC Coop Târnava SA, cele două firme de gaz şi gaterele de la Sângeorgiu şi Bezid. În plus, aceste firme asigură şi locuri de muncă locuitorilor de aici”, a declarat viceprimarul.

“Cu retrocedarea terenurilor sunt mari probleme, deoarece acte nu sunt. În Â’40 pământurile au fost luate de maghiari, iar ulterior, în perioada socialistă au fost returnate, dar “pe drum” actele au dispărut . Apoi au fost colectivizările, iar acum s-a ajuns în situaţia în care pe o parcelă sunt trei, chiar şi patru proprietari. În schimb, cu pădurile stăm foarte bine, fiind retrocedate proprietarilor în proporţie de 100 la sută. De fapt suntem printre primi care au format o asociaţie de acest gen.” (Mester Benjamid)

Doar un singur sat aparţine de Sângeorgiu. Se pare că satul Bezid s-a pierdut pe drumul evoluţiei, deoarece aici nivelul de viaţă scade simţitor. Agricultura şi creşterea animalelor au rămas principalele preocupări a celor 780 de săteni.