Surprizele lui Dobre: parcuri industriale, liceu multilingv și county manager
Reporter: Care sunt, concret, realizările primului an de mandat și dacă sunt capitole la care sunteți nemulțumiți vă rog să ne spuneți care sunt acestea.
Ciprian Dobre: Ca să dau un răspuns în termeni de management, am adus în județ peste 80 de milioane de euro într-un an, lucru care a impulsionat și va impulsiona viața economică a județului. În al doilea rând, am schimbat o mentalitate de 23 de ani din județul Mureș, și anume am depolitizat conducerea Aeroportului „Transilvaniaâ€, am reînființat, împreună cu echipa noastră, Institutul Inimii care a fost desființat samavolnic de premierul Boc și ministrul Cseke, am reușit împreună cu echipa noastră să punem pe harta intereselor prințului Charles și județul Mureș. De asemenea, tot la capitolul realizări putem spune că am reușit o schimbare de optică în ceea ce privește conducerea aparatului propriu al Consiliului Județean și al instituțiilor subordonate. Cred că un aspect foarte important pe care l-am realizat este și o schimbare de optică în ceea ce privește cultura Târgu-Mureșului și a județului Mureș, vorbesc aici despre centenarul Palatului Culturii. La capitolul nemulțumiri, acestea se duc spre zona imposibilității de finanțare a investițiilor începute și neterminate în județul Mureș, datorită faptului că 85 spre 95% din banii pe care i-am avut la nivelul județului Mureș au fost alocați arieratelor acumulate de administrațiile publice locale și către agenții economici care n-au fost plătiți în ultimii patru ani pentru lucrări realizate. De asemenea, am un mare minus, că nu pot să îi stimulez cum aș vrea să îi stimulez, prin salarii, pe cei care muncesc…
Rep.: Deși în acest sens, premierul a spus că va face demersuri la legislație…
C.S.: Da, se încearcă o legislație la nivelul Guvernului…
Rep.: În calitate de fost prefect, deputat și vicepreședinte de Consiliu Județean, explicați vă rog care sunt atribuțiile unui președinte de Consiliu Județean, mai exact ce fișă a postului v-ați asumat în urmă cu un an. Opinia publică nu prea are în clar care sunt primele cinci atribuții ale președintelui Consiliului Județean și diferența dintre ce înseamnă primari, prefect și președinte de Consiliu Județean.
C.D.: Înainte de orice, președintele Consiliului Județean cred că ar trebui să fie un integrator al proiectelor județului Mureș. Vă dau un exemplu. Unul dintre cele mai mari proiecte ale județului este gestionarea ecologică a deșeurilor, un program regional care acoperă întreg județul Mureș, care va necesita la implementare foarte multă disciplină. În acest demers, hotărârile se iau cu votul unanimității membrilor, iar membri sunt toate unitățile administrativ – teritoriale ale județului. Aici rolul președintelui Consiliului Județean este foarte pregnant, să reușească să armonizeze punctele de vedere și să conducă în felul acesta la o decizie care să „tragă†proiectul spre finalizare. În al doilea rând, cred că președintele Consiliului Județean trebuie să fie un portdrapel al intereselor generale, economice, ale județului și un portdrapel al intereselor cetățenilor județului. De exemplu, redeschiderea Institutului Inimii. A fost un proiect extraordinar de important dus la bun sfârșit prin care repunem Târgu-Mureșul și medicina mureșeană pe harta țării și ceea ce s-a întâmplat marți, faptul că Horațiu Suciu, singurul medic din țară care face intervenții chirurgicale la sugari, a acceptat o colaborare cu „Marie Curie†este confirmarea valorii școlii mureșene, care va consolida școala de medicină mureșeană.
Rep.: Dincolo de războiul mediatic dintre cele două Palate, cum vedeți finalizarea proiectului european al gropii de deșeuri de la Cristești?
C.D.: Cred că e un lucru vizibil pentru toată lumea, eu nu sunt parte a acestui război pentru că acolo unde nu există interesul cetățeanului eu nu mă bag. Le spun tuturor, ca și în cazul Aeroportului, că nimeni n-o să mă poată opri, și nu este un avertisment ci un enunț ferm, nici de la terminarea în bune condiții a proiectului zonal al proiectului zonal de gestionare a deșeurilor ecologic. La Cristești, vom face noi, Consiliul Județean, totul, dacă este cazul, chiar dacă vom avea eforturi foarte mari.
Rep.: Dacă Spitalul Regional și reînființarea Institutului Inimii este un obiectiv național și regional, totuși să revenim la celălalt spital care e gestionat de Consiliul Județean și care dincolo de orice umbră de partizanat politic are o conducere managerială UDMR – PDL…
C.D.: Da, așa este.
Rep.: Care ar fi mandatul următorului Consiliu de Administrație în acest spital?
C.D.: Spitalele în general sunt metode prin care medicina mureșeană își face treaba față de pacienții județului Mureș. În opinia mea, nu neaparat trebuie să gândim în acești termeni. Pe de o parte, Spitalul Regional, pe de o parte Spitalul Clinic Județean, pe de o parte UMF, pe de o parte Institutul Inimii. Nu. Pe noi ne interesează ca acest bloc de clinici să fie unite între ele de interese legitime față de pacientul mureșean, român, și lăsând la o parte conducerile lor, pe mine mă interesează performanța și cred că în medicina mureșeană în următorii trei ani trebuie să facem trei mari lucruri: să reluăm transplantul cardiac, să facem pentru prima dată în Mureș transplantul renal și transplantul hepatic. Acestea sunt de fapt lucrurile care dau performanță. Prin asta ne diferențiem să zicem de spitalul din Sângeorgiu de Pădure, Reghin sau Luduș. Cei care continuă să intre în sală doar pentru operații de apendicită sau varice, acest lucru îl pot face în cabinete private la Luduș, Târnăveni sau Reghin. Cred că elita medicală se vede în acte medicale de mare acuratețe și complexitate cum ar fi transplanturile. Am speranța că vom ajunge, poate cu doctorul Călin Chibelean, și la transplantul renal și la cel hepatic, chiar prin medici care au plecat din județul Mureș, poate îi aducem înapoi, la Târgu-Mureș. Și voi lucra la acest lucru pentru a oferi acestor profesioniști condiții pentru a realiza transplant în județul Mureș.
Rep.: Considerați necesară o evaluare a profesioniștilor care pot aduce plusvaloare activității Consiliului Județean Mureș? Un președinte trebuie să îi aibă ca „vârf de lance†pe directorul economic, arhitectul șef, șeful de la investiții, drumuri. Este momentul în care acești directori să iasă în față cu o serie de proiecte, adică cei care există să fie evaluați, cei care sunt buni să meargă înainte și cei care nu, să facă un pas înapoi, sau să aduceți o echipă nouă de profesioniști în Consiliul Județean pentru a fi mai multe „vârfuri de lanceâ€?
C.D.: Evident. La Direcția de Investiții și Drumuri avem un director tânăr, Răzvan Ormenișan, pe partea de arhitectură nu avem un arhitect șef, îl avem însă pe consilierul meu Răzvan Șipoș, în ceea ce privește Direcția Economică suntem în evaluare, iar unul din gândurile mele este extragerea Palatului Culturii din cadrul Muzeului Județean și lansarea Palatului Culturii ca element care poate coagula și atrage viață culturală în Târgu-Mureș și în județul Mureș. El trebuie să devină un pol puternic chiar și de profit al Consiliului Județean, să devină un portdrapel al culturii mureșene.
Rep.: Deci vom vedea în curând un anunț în acest sens sau veți „importa†un manager cultural – profesionist?
C.D.: Voi avea în curând câteva discuții care vor viza exact acest lucru.
Rep.: Era o discuție tocmai la Sibiu între Constantin Chiriac, George Banu și Emil Hurezeanu, în cadrul căreia s-a spus că pentru Târgu-Mureș există un proiect, o echipă, și Palatul Culturii trebuie umplut de evenimente. Știți ceva mai mult în acest sens?
C.D.: Da, știu și mai mult, dar nu știu cât de important e să vorbim neaparat de mai mult decât asta. De notat ar fi acest aspect, că în preocupările noastre există acest lucru, am făcut și facem demersuri în acest sens și am avut cu acești oameni aceste discuții și mă interesează ca Palatul Culturii să nu mai fie doar sediul Filarmonicii. Să nu mai fie doar o secție a Muzeului Județean, ci un brand în sine. I-am creat și un logo și câteva metode prin care să se lanseze pe piață și după sărbătoarea de 100 de ani, care va dura din septembrie până în noiembrie, cred că e momentul ca Palatul Culturii să devină „majorâ€, în sensul de a începe să trăiască pe picioarele lui. Și asta nu se va putea face fără o personalitate, un profesionist, care a dovedit deja că poate să facă acest lucru și unul dintre exemple este Sibiul. Centenarul Palatului Culturii este de fapt renașterea Palatului Culturii după 100 de ani.
Rep.: Ați afirmat recent, la o emisiune de televiziune locală, că aveți în vedere reorganizarea Palatului Culturii…
C.D.: Evident, câtă vreme el este astăzi parte a Muzeului Județean. Pentru a deveni de sine stătător, Palatul Culturii are nevoie de o reorganizare, de un management, exact ca și la Aeroport. De curiozitate intrați și vedeți cine vă întâmpină acolo. Un tip într-un halat de trei sferturi, cu buzunarele rupte. Nicăieri în lume, în niciun muzeu, în niciun Palat al Culturii în care am intrat nu m-a întâmpinat niciun domn cu halat de trei sferturi și cu buzunarele rupte…
Rep.. De ce niciodată în ultimii 16 ani, niciun partid politic nu a vreut să își asume Direcția de Cultură? E un status quo permanent…
C.D.: Nu cred că există un motiv.
Rep.: Oamenii se schimbă, timpurile se schimbă, la Cultură avem același tip de management…
C.D.: Așa este și să știți că nu e singurul domeniu care are același tip de management. Schimbarea metodelor de management cred că trebuie să se întâmple nu numai la Direcția de Cultură, ci în multe instituții.
Rep.: Există discuții în lumea artistică de impresariat și management cultural pentru înființarea unei galerii de artă sau chiar a unui muzeu care să conțină lucrări ale artiștilor mureșeni din țară și străinătate, lucru care s-ar putea realiza doar cu ajutorul unui Mecena local. Ați putea convinge Consiliul Județean în acest sens?
C.D.: N-am primit niciun fel de solicitare în sensul acesta. Noi avem o galerie pe care o găzduim, pe care o finanțăm și întreținem, care e singura galerie reală din județul Mureș.
Rep.: Povestiți vă rog despre Consiliul Consultativ al președintelui Consiliului Județean Mureș.
C.D.: Titulatura dumneavoastră e puțin sofisticată, dar evident că există oameni din business cu care mă consult și chiar destul de apăsat ca să zic așa. Discuțiile sunt destul de pasionale cu cei cu care mă consult, cu cei în care îmi pun speranța că îmi dau sfaturi bune și că vor fi cei care mă vor trage de mânecă de fiecare dată când ei consideră de cuviință.
Rep.: Sâmbătă veți organiza la Reghin o întâlnire cu fermierii din județ. Există interes pentru a organiza și întâlniri cu oamenii de afaceri din Mureș?
C.D.: Sigur, oamenii de afaceri au nevoie de întâlniri, dar înainte de orice au nevoie de direcții. Cea mai importantă componentă a relației cu mediul de afaceri este cea de nediscriminare. Ei nu sunt atât de interesați să se întâlnească să povestească între ei și vă amintiți că la întâlnirea cu delegația din Irak am făcut o amplă întâlnire cu oamenii de afaceri. Ei sunt interesați de fapt ca la banii publici care se scot la licitație să aibă acces nediscriminatoriu. Noi acolo suntem preocupați, ca agenții economici să ajungă nediscriminatoriu la acești bani publici, aceasta este marea nevoie a lor, să nu mai există acel cerc închis la licitații. Asta a tras în spate județul Mureș în ultimii 20 de ani, acesta a fost cel mai mare adversar din punct de vedere economic al județul Mureș, faptul că licitațiile au fost, într-un fel sau altul, „dedicate  Am omis la prima întrebare să vă spun despre creșterea puterii electrice instalate la Sânpaul care creează infrastructura pe curent electric a încă cinci – șase parcuri industriale de mărimea celui pe care îl avem. Or, punctul numărul unu al competitivității economice este accesul la energie electrică și acest proiect va „iriga†ulterior sute de hectare unde se va face drum, canalizare, vor apărea întreprinderi, locuri de muncă și investiții pe orizontală. Asta vor oamenii de afaceri…
Rep.: Se lucrează în această direcție în Consiliul Județean Mureș?
C.D.: Da, avem un proiect prin care vom deschide un nou parc industrial de aproape 50 de hectare la Ungheni, însă în acest an s-a pus problema banilor pentru pornirea acetor demersuri.
Rep.: Deci este o adresă către Ministerul Administrației?
C.D.: Deocamdată noi suntem ținuți să mai rămânem puțin pe loc pentru a vedea cum reușim să punem la punct aspectele legate de finanțare.
Rep.: Ce target au în următorii trei ani șeful Aeroportului „Transilvaniaâ€, respectiv al Parcului Industrial Mureș?
C.D.: Cea mai grea sarcină pe care o are directorul Aeroportului este să facă din Regia Autonomă o firmă, un agent economic. Deocamdată, în ultimii 23 de ani Aeroportul „Transilvania†nu a fost decât o „căpușă†a Consiliului Județean. Lua bani de la Consiliul Județean și cheltuia cât se poate de prost și netransparent. Asta era de fapt Aeroportul „Transilvaniaâ€. Obiectivul lui (al managerului Aeroportului – n.r.) este să reorganizeze acest agent economic după o organigramă și o schemă de management care să permită încărcarea cu atribuții de serviciu a tuturor angajaților Aeroportului. Dumneavoastră vă dați seama că acest aeroport nu a avut niciodată un compartiment de marketing?! Vă dați seama că acolo s-au încheiat contracte de proiectare în funcție de câți bani se dădeau de la Consiliul Județean?! Au construit o rampă care nici azi nu e omologată de Aeronautic pentru că nu s-au respectat cerințele din caietul de sarcini. Cei care lucrau acolo erau asociați în firmele care făceau handling sau prestau servicii pentru Aeroport. Lucrurile erau duse în niște sfere despre care nu vreau să vorbesc… Datoria noului manager este să introducă mentalitatea de firmă concurențială pe o piață concurențială.
Rep.: Ca președinte aveți datoria să soluționați și problemele cu aeroporturile din județele învecinate, în acest sens fiind procesul cu Aeroportul din Cluj…
C.D.: Pe care l-am câștigat…
Rep.: Trebuie armonizate interesele Clujului și Târgu-Mureșului, exact așa cum bătălia pentru Capitala Culturală Europeană în 2021 va începe curând…
C.D.: Ideea e următoarea: primul care a vorbit despre ideea formării unui consorțiu între Târgu-Mureș, Cluj și Sibiu am fost eu, anul trecut. Însă eu nu pot să mă duc într-o astfel de discuție în genunchi. Eu ca aeroport trebuie să stau și să negociez, trebuie să stăm drepți, pe picioarele noastre, puternici, într-o competiție foarte dură.
Rep.: Și targetul pentru directorul Parcului Industrial Mureș care e?
C.D.: El are în primul rând ca obiectiv mărirea parcului cu 20-25% a ceea ce este astăzi. Să cumpere teren și așa mai departe…
Rep.: Cum veți promova business-ul din jurul parcului cu motoare?
C.D.: Eu nu sunt promoter. Consiliul Județean nu este promoter. Noi acolo suntem într-o perioadă în care analizăm cum va funcționa acel parc, „Transilvania Motor Ringâ€. Acesta va fi singurul circuit de 3.000 de metri din România care se poate califica pentru organizarea etapelor de Cupă Europeană și Campionat Național. Cred că la rândul lui, Consiliul Județean va trebui să susțină „Transilvania Motor Ring†un an, doi, maxim trei, după care trebuie scos la licitație și o firmă privată să se ocupe de administrarea lui…
Rep.: În acest sens, există o echipă din Consiliul Județean care a fost în Europa să vadă trei-patru parcuri similare?
C.D.: Da, a fost.
Rep.: Cum va fi administrat „Transilvania Motor Ring�
C.D.: Căutăm metoda cea mai bună. S-ar putea ca pentru primii doi ani să organizăm conducerea parcului împreună cu Federația de Motociclism.
Rep.: Care e provocarea numărul unu a județului pentru următorii ani?
C.D.: Județul Mureș este mult rămas în urmă în ceea ce privește abordarea instituților publice a relațiilor cu mediul de afaceri, a relațiilor practic cu proprii săi bani. Provocarea numărul unu a Consiliului Județean Mureș este exercițiul financiar 2014-2020.
Rep.: A fost președintele județului Mureș la Bruxelles să facă lobby pentru proiectele județului și a tot ce înseamnă exercițiul financiar 2014-2020?
C.D.: Lucrurile deocamdată n-au fost limpezite în ceea ce privește programele. Care vor fi programele județelor, autorităților de management și ale regiunilor. A te duce și a face un fel de lobby în numele județului Mureș fără să știi ce țintești înseamnă un demers neprofesionist. Regionalizarea se află într-un anumit impas, lucru care sper să se lămurească în această lună, tocmai pentru a putea aborda această problemă. Cred că a aborda programele europene, fiecare sector și apoi integrarea lor, presupune un om cu o capacitate deosebită. Noi îl avem la Direcția de Dezvoltare Economică și pe fonduri europene pe domnul director Bățagă, însă mă gândesc foarte clar la un administrator de județ, county manager, al cărui nume încă nu vi-l pot spune. Din păcate, deocamdată sunt legat la mâini și la picioare pentru că acest om nu poate fi plătit cum de exemplu este plătit astăzi la actualul lui loc de muncă.
Rep.: Deci există…
C.D.: În ceea ce mă privește, există, dar în ceea ce privește județul Mureș nu există. Pe mine nu mă interesează să îl aduc și să îi spun „lasă că vom face rost de bani din altă parteâ€.
Rep.: Ce obiective are județul Mureș în ceea ce privește atragerea de fonduri europene?
C.D.: Unul din gândurile noastre cele mai puternice se referă la parcurile industriale, la un parc medico-pharma pe care vrem să îl înființăm în Mureș. Este un parc oarecum dedicat pentru zona medico-pharma, un parc de care lumea medicală și farmaceutică ar avea nevoie, deoarece în România nu există niciun asemenea parc cu o astfel de destinație. De asemenea, comunele de pe Câmpie nu au apă și aceasta este una din celelalte direcții și noi, la nivelul administrației locale avem nevoie de bani mulți și din Aeroport și poate cel mai important domeniu în care facem excelență este Medicina.
Rep.: Încercarea de realizare a unei Facultăți de Chimie s-a lovit, deocamdată, de imposibilitatea aducerii unor profesori… La ora actuală unirea între eforturile dascălilor de la universitățile din oraș nu s-a realizat. Nici UMF nu „respiră†ce „respiră†Clujul, adică să realizeze un centru unde să vină europeni care vor să facă școala mai ieftin, la Târgu-Mureș. Dar pentru asta trebuie să faci cămine și să dezvolți Facultatea de Farmacie…
C.D.: În primul rând, cred că foarte important este și altceva ca să zic așa. Întărirea învățământului preuniversitar. Avem foarte mare nevoie de acest lucru.
Rep.: Și din întâlnirea cu oamenii de afaceri, ce școli s-au cerut?
C.D.: În primul rând, Liceul de Chimie care să dezvolte pentru Azomureș viitorii meseriași. De asemenea, cu investitorii de pe Valea Mureșului, în industria lemnului. Din păcate, avem un decalaj, un defazaj, sunt chestiuni pe care Clujul, Sibiul și Brașovul le-au făcut cu opt – zece ani în urmă. Au început să caute manageri, să dea credit tinerilor, au făcut lobby la București pentru bani guvernamentași care să vină la ei în județe pentru dezvoltarea infrastructurii. Dacă noi, după 23 de ani, ajungem pentru prima dată să facem o stație prin care să creștem capacitatea de energie electrică instalată în județul Mureș, vă dați seama că astfel de stații sunt câte două – trei în Brașov și Cluj. Noi prima chestiune n-am putut-o rezolva, accesul la curent electric. După ce ai acces la curent electric, după ce ai și primii investitori, ai proiecția că mai poți face încă un parc industrial și mai vin alți investitori, că dezvolți Aeroportul, poți deja să te gândești la viața universitară. Lucrurile astea ei le-au gândit acum opt – zece ani și noi suntem într-un sprint nu în a-i ajunge pe cei de la Cluj, Sibiu și Brașov, ci suntem într-un sprint nebun de a comprima cât se poate acest decalaj între noi și ei. Din păcate. Aducerea cursei Tarom în fiecare zi de la București e una din prioritățile managerului de la Aeroport. Amenajarea din fața Aeroportului care este de necaracterizat. Fațada pe care o vom recepționa în curând la Aeroport, sunt lucruri care trebuiau să existe deja. Noi într-un an încercăm să facem și amenajarea, și extinderea și repararea pistei, și creșterea numărului de zboruri și schimbarea managerului de la Aeroport și publicitatea în spațiul geografic pe care l-ar putea deservi Aeroportul.
Rep.: Aceste lucruri înseamnă că mandatul dumneavoastră unu va fi continuat de mandatul doi? Ce proiecte care se finalizează în timp doriți să fie inaugurate după anul 2020 de următorul președinte al Consiliului Județean Mureș?
C.D.: Ar fi câteva lucruri pe care pe noi, ca și Consiliu Județean, ne-ar interesa să le facem. O să încerc să le enumăr, dar nu neaparat în ordinea importanței lor: aș fi bucuros dacă în 2016-2017 vom inaugura centura de ocolire a municipiului Târgu-Mureș, ne dorim finalizarea celor patru mari parcuri industriale pe care vrem să le facem. Cred că foarte important ar fi să avem un aeroport complet schimbat în sensul de a fi cel mai important aeroport din zonă, în consorțiu cu celelalte două aeroporturi din zonă, din Sibiu și Cluj, ne dorim să finalizăm Autostrada Turda – Târgu-Mureș către Iași, spre Sighișoara – Brașov, să facem cele trei transplaturi în județul Mureș, renal, hepatic și de cord, să construim o parcare modernă la Spitalul Clinic Județean, să dezvoltăm Zilele Culturale Mureșene care sperăm să devină unul dintre primele zece evenimente culturale ale țării și cred că cel mai important lucru este să avem unificate universitățile și să avem o singură universitate foarte puternică. Și să avem posibilitatea de a da copii de la grădiniță până în clasa a XII-a în germană, engleză și spaniolă, alături de limba română.
Rep.: Există un proiect pentru un liceu nou, în mai multe limbi în Târgu-Mureș?
C.D.: Da, avem acest proiect pe care încercăm să îl implementăm și ne mai dorim să transformăm Cercul Militar într-o bibliotecă universitară, precum și să finalizăm împreună cu județele Sibiu și Brașov, în maxim doi ani, proiectul început la Archita împeună cu prințul Charles, moștenitorul coroanei regale, astfel încât să aducem un aflux de turiști în județul Mureș.
