Tăcerea mieilor “eco”

Numărul celor înregistrați în agricultura ecologică în județul Mureș a scăzut în 2009 la 203 operatori, față de 618 câți se aflau în piață în anul precedent. Motivul? Subvențiile așteptate de la stat pe acest sector nu au mai venit și agricultorii nu și-au mai putut susține cheltuielile din surse proprii. Cu toate astea, Mureșul s-a situat pe locul doi în topul județelor cu agricultură ecologică, după Suceava.

A face agricultură ecologică nu este un lucru tocmai ușor. În România acest concept a fost prins într-o lege abia în anul 2000, deși mulți lucrau “eco” și până atunci, numai că nu știau acest lucru. O făceau pentru că nu aveau bani pentru îngrășăminte, pentru pesticide, pentru stimulatori de creștere… Din 2000 încoace, orice producător ori comerciant de produse ecologice trebuie să se înregistreze la Ministerul Agriculturii și să accepte controalele și parafele organismelor specializate de inspecție și certificare. Criteriile după care operatorii sunt clasificați “eco” sunt diverse, cea mai importantă condiție fiind aceea de a nu folosi îngrășăminte și pesticide de sinteză, organisme modificate genetic, stimulatori și regulatori de creștere. Lista cu produsele permise a fi folosite în agricultura ecologică a fost publicată în HG 917/2001.

Declinul din 2009

“În 2003 am înregistrat 25 de operatori, toți în domeniul apiculturii. În 2004, numărul lor a crescut la 36, în 2005 la 50, în 2006 la 241. În 2007 am avut 525 de operatori, iar apogeul l-am atins în 2008, cu 618 operatori. Din păcate, numărul lor a scăzut brusc în 2009, la 203, probabil din cauza lipsei ajutoarelor de stat în acest domeniu”, susține Lucreția Dumitru, responsabil cu agricultura ecologică în cadrul Direcției Agricole pentru Dezvoltare Rurală Mureș. Din cei 203 înregistrați la nivelul anului trecut, 102 operau în domeniul apiculturii, 90 erau operatori cu ferme mixte, 4 erau comercianți, 2 procesatori, 2 importatori și 3 exportatori. “Agricultura ecologică nu se face brusc. Există o perioadă de conversie prin care operatorii trebuie să treacă până să primească certificatele aaecoAA. În județul Mureș, doar apicultorii au reușit să treacă de această perioadă și sunt atestați oficial ca operatori ecologici”, spune Lucreția Dumitru. Perioada de conversie diferă în funcție de activitatea fiecărui operator. Pentru culturile de câmp anuale este nevoie de 2 ani, pentru culturile perene și plantații de 3 ani, pentru pajiști și culturi furajere de 2 ani, pentru creșterea vitelor pentru carne e nevoie de 12 luni. În cazul rumegătoarelor mici și porci conversia se face în 6 luni, la animalele pentru lapte în 12 săptămâni, la păsările pentru producția de ouă sau carne (cumpărate la vârsta de 3 săptămâni) în 10 săptămâni, iar la albine (dacă familia a fost cumpărată din stupine convenționale) în 1 an. În această perioadă de conversie, dar și după, organismele de inspecție și certificare vin în control pentru a stabili dacă operatorul respectă condițiile prevăzute de legislație. „În acest moment există 14 astfel de organisme, dintre care cel de la Cluj este singurul românesc. Restul sunt filiale ale unor companii/instituții străine. Toate acestea aplică însă tarife care de multe ori sunt prea mari pentru micii operatori. Acesta este și unul dintre motivele pentru care unii renunță la conversia spre agricultura ecologică și revin la cea convențională, unde costurile sunt sensibil mai mici”, explică Lucreția Dumitru.

Subvențiile promise n-au mai venit

Deși în declarații capitolul „agricultură ecologică” este o prioritate, statul nu s-a preocupat până acum de acest domeniu. Singurul ajutor pe care l-a dat a fost în 2008, sub forma unor subvenții care au fost achitate în cursul lui 2009. Criteriile după care au fost alocate aceste subvenții au fost destul de aspre, construite, probabil, după bugetul limitat. Printre altele, operatorii „eco” trebuiau să ocupe o suprafață de teren de minimum 0,25 ha și maximum 20 ha. Trebuiau să fie înscriși pe lista Ministerului Agriculturii, să fie inspectați regulat și cu taxele și impozitele plătite la zi. „Cei aflați în perioada de conversie, au primit 425 lei/ha, pentru culturile de teren arabil, pășuni și fânețe și 700 lei/ha la vii și livezi. Apicultorii, care își obținuseră deja certificatele aaecoAA au primit 75 lei pentru o familie de albine, cu o limită maximă de 50 de familii. Și pentru cei aflați în conversie și pentru cei care depășiseră această etapă, 50% din valoarea costurilor inspecțiilor și controalelor a fost decontată de stat. Cam atât a reușit să facă statul pentru operatorii ecologici”, spune Lucreția Dumitru. Subvențiile așteptate pentru 2009 nu au mai sosit, deși au fost promise, undeva, într-o Hotărâre de Guvern.

Apicultorii mureșeni, în topul „eco”

Compania Apiprodex este primul operator “eco” din județul Mureș, înregistrată ca atare în 2003. Astăzi, este unul dintre cei mai mari exportatori de miere ecologică din România. Dorin Dogaru, directorul firmei, își explică declinul agriculturii ecologice din județul Mureș tot prin lipsa intervenției statului. “Noi, apicultorii, am primit în 2008 aproximativ 3750 lei/exploatație, nu mult, nu puțin, dar de mare ajutor. În 2009, însă, statul a uitat iarăși de noi. Acest lucru i-a determinat pe foarte mulți dintre operatorii “eco” să renunțe la acest statut. Eu zic că statul ar trebui să sprijine măcar costul inspecțiilor și certificării, care nu este neglijabil. În funcție de mărimea exploatației, acesta poate varia între câteva zeci de euro și câteva sute de euro.”, spune Dorin Dogaru. În opinia sa, cheltuielile în agricultura ecologică față de cea convențională sunt mai mari cu 15-25%. “Peste aceste costuri s-a suprapus și criza economică mondială. Noi, ca exportatori de miere ecologică, am înregistrat în 2009 un volum al vânzărilor mai mic cu 20% față de anii anteriori. Produsele noastre sunt foarte apreciate și solicitate, atât că a intervenit acest blocaj financiar. Schimbul marfă contra bani merge destul de greoi.”, explică Dogaru. Directorul Apiprodex crede că abia în martie-aprilie va avea primele semnale despre cum vor arăta piața și vânzările sale în 2010. Până atunci, în 17 februarie, compania mureșeană va fi una dintre cele 14 reprezentante ale României la Târgul Biofach de la Nurenberg, cea mai mare expoziție mondială de produse biologice. Alături de Apiprodex, Dorin Dogaru participă la Biofach și cu firma Ecofruct, producătoare de fructe ecologice. “Am un sentiment de mândrie că din 14 firme prezente la standul României, două sunt din județul Mureș. Sper să ne prezentăm bine și să găsim noi clienți. Suntem optimiști”, spune Dogaru.

Guvernul promite 5 milioane de euro

Un semn bun, deși minuscul, vine și dinspre Guvern. Recent, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a declarat că România va putea acorda, în 2010, un sprijin financiar pentru agricultura ecologică, în valoare de 5 milioane de euro. “În cadrul unei ajustări a Politicii Agricole Comune (PAC) din 2009, România a propus ca agricultura ecologică să fie sprijinită financiar pe acest pachet. Din această ajustare a PAC s-a creat o rezervă financiară care le permite statelor membre să dezvolte anumite programe de sprijin întru-un context special – noi îl numim tehnic articolul 68. Pachetul financiar alocat României numai pentru 2010 se ridică la 5 milioane de euro”, a spus Dumitru. Acesta a precizat că producătorii români din agricultura ecologică vor fi sprijiniți financiar pentru costurile de certificare și de conversie, respectiv de trecere de la agricultura tradiționala la cea ecologică. Această sumă va fi alocată doar pentru anul 2010. “Vom vedea dacă din 2011 vom continua articolul 68 sau dacă introducem măsura de agromediu în PNDR”, a adăugat Dumitru. Reamintim că președintele Asociației Bio-România, Marian Cioceanu, a afirmat recent că România este singura țară din Uniunea Europeană care nu a primit subvenții europene pentru sectorul agriculturii ecologice. “Suntem singura țară din UE care nu are inclusă o susținere financiară prin Programul Național de Dezvoltare Rurală /PNDR/ pentru sectorul agriculturii ecologice”, a precizat Cioceanu. Asta în ciuda faptului că România are un imens potențial în acest sector. Potrivit datelor MADR, valoarea pieței interne de produse agroalimentare ecologice a valorat, în 2008, circa 20 de milioane de euro, în timp ce exporturile s-au cifrat, în aceeași perioadă, la 100 milioane euro, dublul valorii din 2006. Destinațiile în care s-au realizat cele mai importante exporturi au fost Olanda, Germania, Danemarca, Italia și Marea Britanie. Importurile de produse ecologice au fost în valoare de 8-10 milioane euro, aproape duble decât în 2007, cele mai semnificative fiind gemurile, dulcețurile, cafeaua și dulciurile. Cifra de afaceri înregistrată la nivel mondial în agricultura ecologică a fost de 46 miliarde de dolari, în 2007, în creștere cu 10 la sută față de 2006, iar în Europa a atins un nivel a atins 15,4 miliarde euro, cu 15 la sută mai mult decât în 2006.

Noul logo al UE devine obligatoriu

Până să vină banii de la Guvern, operatorii “eco” trebuie să se supună noilor norme europene în privința “logo-ului” afișat pe produsele lor. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a ales noul logo pentru produsele ecologice ale UE. Câștigătorul concursului de design organizat de Comisie pe această temă este este un student din Germania, Dusan Milenkovic, a cărui „Euro-frunză” a întrunit 63% din sufragii. De la 1 iulie 2010, logo-ul ecologic al UE va figura obligatoriu pe toate produsele ecologice preambalate produse în statele membre și care respectă standardele necesare. Pentru produsele de import, noul simbol va fi facultativ. Pe lângă „Euro-frunză”, se vor putea aplica și alte logo-uri ecologice ale diferitelor întreprinderi private ori folosite la nivel regional sau național. De pildă, în România se folosea până acum pentru produsele ecologice sigla “ae”, proprietate a Ministerului Agriculturii.

Noul logo european este rezultatul unui concurs deschis tuturor studenților la arte plastice și design din UE. S-au primit aproape 3 500 de proiecte care au fost analizate de un juriu format din specialiști de renume internațional. Cele trei proiecte finaliste selectate de ei au fost încărcate pe site-ul web al competiției (www.ec.europa.eu/organic-logo) și puse la vot online până la 31 ianuarie 2010. Proiectul laureat reprezintă stelele Uniunii Europene alcătuind conturul unei frunze pe un fond verde. Este un simbol foarte simplu care îmbină două mesaje clare: natura și Europa.

Câștigătorul concursului și cei clasați pe locurile doi și trei vor primi felicitările Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene cu ocazia unei ceremonii oficiale de premiere, care va avea loc la Bruxelles în luna iulie. Cei trei vor primi și premii în valoare de 6 000, 3 000 și, respectiv, 2 500 de euro.

Producători ecologici din Mureș,

zoo – vegetal 2009:

bovine 612 capete

ovine 1322 capete

caprine 90 capete

porcine 111 capete

păsări 727 capete

ecvine 50 capete

albine 10.767 familii

melci 20.715 kg

iepuri 25 capete

pl. medicinale 17,85 ha

cereale 236,6 ha

soia 34 ha

cartofi 0,9 ha

cult. furajere 75,36 ha

fânețe 641,1 ha

pășuni 2870 ha

livezi 22,9 ha

legume 1,66 ha

flori 0,5 ha

teren nelucrat 145,6 ha

florea soarelui 19 ha

ciuperci 0,25 ha

Alin BOLBOS